Comentează”Joi, 26 aprilie 2018, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite (…), pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 26 aprilie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate”, a anunțat ICCJ, printr-un comunicat de presă.
Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri , cu 170 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” şi şase abţineri, proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Potrivit proiectului, judecătorul poate decide ca inculpații condamnaţi pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani să execute pedeapsa la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Ce prevede proiectul de lege
Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.
Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate – în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt – la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat.
Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică în cazul condamnărilor pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie – pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă – şi cele aflate în stare de recidivă.
Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Interne, cu sau fără brăţară electronică.
Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.
Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.
Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă efectivă de executat în sistemul penitenciar. Hotărârea privind stabilirea măsurii alternative de executare a pedepsei sau amânarea aplicării acesteia se comunică deţinutului în termen de 3 zile de la pronunţare. În situaţia în care a fost amânată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta încheierea, în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere.
Hotărârea pronunţată de judecătorie este definitivă. În situaţia în care, în urma analizei, judecătorul de supraveghere amână luarea unei măsuri alternative, termenul maxim de amânare nu poate depăşi 6 luni. După această perioadă, din oficiu sau la solicitarea persoanei private de libertate, judecătorul va dispune asupra stabilirii unei măsuri alternative de executare a pedepsei. Pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate poate beneficia de oricare dintre măsurile alternative, mai prevede textul adoptat.
Deputaţii din Comisia Juridică au revenit, săptămâna trecută, asupra amendamentelor adoptate, în şedinţa precedentă, la proiectul privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Parlamentarii au stabilit atunci că persoanele condamnate pentru fapte de corupţie – luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, dar şi cele aflate în stare de recidivă – nu pot beneficia de aceste măsuri, precum detenţia la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a spus că modificările au fost aduse deoarece „opinia publică nu doreşte aşa ceva”.
Proiectul urmează să fie atacat la Curtea Constituțională și de PNL, care spune că nu îl recunoaște ca proiectul depus de liberali în Parlament.
La rândul lor, parlamentarii PMP spun că, prin acest proiect, ”vor ajunge coruptii să facă închisoare în piscină și uităm de copiii din orfelinate”.
Citește și:
Motivul crimei din Botoșani, unde o tânără a fost ucisă de un minor. El ar fi vrut să se sinucidă, înainte de fapta sa