Mai precis, judecătorii cred că ar putea fi neconstituțională audierea unui martor cu identitate reală și apoi audierea sa cu identitate protejată, în cadrul aceluiași dosar penal.
Astfel, lipsa de echitate ce conduce către încălcarea principiului unui proces echitabil față de inculpați ar consta în faptul că se dedublează dovezile iar plaja probatorie se micșorează.
Concret, o persoană care face o declarație nu ar trebui să confirme și să întărească respectiva declarație printr-o declarație dată tot de aceeași persoană, dar cu al nume, respectiv identitatea protejată.
Excepția
În acest dosar avocații celor judecați au cerut inițial anularea ordonanțelor procurorilor de la DNA Ploiești prin care aceștia recent, au ridicat calitățile de martori protejați din acest dosar a mai multor persoane.
Avocații s-au plâns că procurorii nu pot face acte de urmărire penale într-un dosar pe care l-au trimis deja în judecată.
Concret, au explicat avocații, la momentul trimiterii în judecată procurorul se desistează de caz, iar obligațiile si toate demersurile ce se fac în continuare revin instanței legal investite.
„În baza articolului 126 alin 5 CPP respinge solicitările formulate de constatare a nulității absolute a ordonanțelor, dar din oficiu, fata de aceste dispoziții invocă excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții, apreciază că prin această reglementare substituie atributul instanței de judecată de a verifica legalitatea unei măsuri a procurorilor”, au spus judecătorii în sala de judecată.
Martorii dubli
„Față de faptul că în această cauză au fost audiate aceleași persoane în calitate reală și calitate de martor protejată, invocăm din oficiu excepția de neconstituționalitate a articolului 114 Cpp și 129 Cpp.
Apreciem că prin audierea aceleiași persoane în dubla calitate, martor cu identitate reală și martor cu identitate protejată, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil.
Dispunem sesizarea CCR privind aceste aspecte”, au mai arătat judecătorii.
Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus și a exemplificat că în cazul celei de-a doua autosesizări a judecătorilor ICCJ, cea privind dubla calitate a unui martor în procesul penal, „există situații în care un martor poate susține în fața organelor că anumite aspecte le poate declara doar sub calitate protejată”.
Cu prima excepție de neconstituționalitate, cea privind posibilitatea ca un procuror să facă acte de urmărire penală după ce trimite în judecată un dosar magistratul DNA a fost de acord.