UPDATE ora 15.35: Comisiile din Senat au avizat favorabil cererea de revocare a șefei ICR Londra cu 19 voturi pentru și niciun vot împotrivă. Decizia finală aparține Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe (MAE), dar, potrivit surselor Libertatea, va fi doar o formalitate, cum, de altfel, a lăsat să se înțeleagă și președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, în timpul ședinței.

UPDATE ora 15.33: Secretarul de stat din cadrul MAE Andrei Novac a contrazis o parte dintre afirmațiile șefei ICR Londra.

„MAE a ținut legătura cu domnia sa în permanență, i s-au asigurat toată consultanța și toate informațiile de care a avut nevoie, iar aceste lucruri pot fi demonstrate. Cercetările la care a fost supusă activitatea domniei sale, cercetările Corpului de Control al MAE, au avut un rezultat. Dânsa a menționat că nu s-a discutat niciodată cu ea. A avut loc o întâlnire cu domnia sa chiar luna aceasta, a fost chemată și i-au fost subliniate greșelile pe care le-a făcut. Doamna Nistor a încălcat mai multe lucruri, a plecat în deplasări externe fără a avea certitudinea că cererea de concediu i-a fost aprobată, de exemplu. Sunt o serie de lucruri care țin de disciplina instituțională. De fapt, ultimul avertisment care i-a fost dat în cadrul comisiei a fost că e ultima dată când este avertizată disciplinar și că următorul demers este acela de a solicita președintelui ICR retragerea ei de la post.

În ceea ce privește închirierea acelui apartament, vreau să lămuresc ce se întâmplă. În primul rând, direcțiile de specialitate din minister solicită un punct de vedere misiunii. În cazul ICR Londra, punctul de vedere a fost transmis de către directorul-adjunct al filialei, domnul Claudiu Florian, înainte, într-adevăr, ca doamna Nistor să ajungă acolo. A fost un punct de vedere ambiguu, dar mergea spre direcția că nu există spații de locuit. Lucru care a fost adevărat. În spațiul în care locuiau de obicei directorii institutului existau mai multe birouri ale secției consulare. De aceea, s-a trecut la pasul următor. În momentul în care doamna director și-a început misiunea, există o comisie la nivelul ICR Londra care analizează oportunitatea de pe piață și stabilește ce apartament sau locuință este adecvată pentru a fi închiriată. Nu centrala MAE stabilește aceste lucruri. După ce se finalizează această procedură, care, repet, ține strict de reprezentanța ICR, rezultatele sunt transmise centralei MAE, care verifică dacă s-au respectat pașii legali în închirierea spațiului de locuit. Deci nu Ministerul a închiriat acel apartament, oportunitatea închirierii unei locuințe aparține exclusiv reprezentanței, condusă de doamna Nistor, care e și ordonator de credite”.

UPDATE ora 15.30: Catinca Maria Nistor a continuat discursul în Parlament spunând:

„În ceea ce privește exercitarea obligațiilor din contractul individual de muncă încheiat cu MAE, de la începutul contractului și până la această dată nu a existat nicio notificare sau comunicare de orice tip către mine prin care să se invoce neexecutări sau executări incomplete ale obligațiilor din fișa postului, fișă care, de la preluarea mandatului meu, a fost comunicată, nu doar către ICR Londra, ci către toate misiunile diplomatice, abia în data de 23 martie 2023. Criteriile de evaluare a obligațiilor de serviciu sunt în mod exhaustiv și neechivoc stabilite prin contractul de muncă, regulamentul de funcționare și prin fișa postului. MAE nu a comunicat existența vreunei situații care să prezinte o nesocotire a obligațiilor de serviciu”.

Șefa ICR Londra a vorbit și despre apartamentul închiriat de stat cu 6.500 de lire pe lună, aspect dezvăluit de Libertatea în noiembrie 2022.

„Permiteți-mi să adresez și mediatizata oportunitate și legalitatea închirierii unei locuințe. Precizez că procedura s-a desfășurat în centrala MAE, cu subsemnata în calitate de executant, și nu de decident. În același sens, subliniez că instrucțiunile primite de la centrala MAE și ICR au fost că nu există obligația legală de a locui în sediul reprezentanței, chiar dacă un astfel de sediu ar fi fost în stare fizică de locuire. Or, după cum este notoriu, sediul ICR din Londra urma să intre în procedură de reparații, iar jumătate din spațiul locativ destinat directorului ICR era folosit pe post de birouri consulare la momentul sosirii mele la misiune”, a spus aceasta.

„Am plecat la Londra cu inima deschisă, cu credința că pregătirea, tinerețea și deschiderea mea sunt oportune și cu determinarea de a pune toate aceste calități în serviciul țării mele. Iar rezultatele raportului din fața dumnevoastră arată că nu m-am înșelat.

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a-mi putea face auzită vocea după mai bine de un an de campanie virulentă și agresivă împotriva mea fără o bază reală. În fapt, și după opt luni în care, după cum bine știți, natura contractului de muncă nu mi-a permis să fac declarații și să mă pot apăra. Singurele entități care îmi pot apăra integritatea fiind angajatorii mei, ICR și MAE.

Deși se spune că nu există o a doua șansă pentru o primă impresie, în încheierea tuturor argumentelor prezentate, vă rog să-mi acordați o primă șansă pentru o a doua impresie. Vă mulțumesc”.

UPDATE, ora 15.19: Catinca Maria Nistor a luat cuvântul și a început prin a prezenta scuze pentru prestația sa din timpul audierii în urma căreia a fost numită la șefia ICR Londra, din aprilie 2022.

„Înainte de orice, vă datorez scuze pentru prestația mea de la audierea de numire. Am văzut și eu înregistrarea și uneori stau și mă întreb cum de am putut fi atât de copleșită de momentul respectiv, în condițiile în care provin din lumea teatrului. Emoțiile m-au făcut să par o altă persoană, să par arogantă și, pe alocuri, chiar lipsită de respect. Vreau să vă mulțumesc pentru că în înțelepciunea dumneavoastră ați putut trece peste asta și m-ați creditat prin votul exprimat. Vă prezint abia astăzi scuzele mele și o fac cu deferență, cu recunoștință și cu respect”, a spus Nistor.

Aceasta a continuat referindu-se la evenimentul de pe 1 martie, organizat la sediul ICR Londra, când a intrepretat „Mocirița”, moment intens criticat de breasla artistică și nu numai. Nistor a citat ce i se reproșează într-un raport al ICR și, pentru a se apăra, a dat o definiție din DEX.

„Conform raportului ICR Londra, din 6 martie 2023, asumat sub semnătură de către doamna Corina Încrosnatu, secretar-general ICR, și avizat sub semnătură de către domnul Liviu Sebastian Jicman, președintele ICR, «ultimele două momente muzicale din eveniment, bisuri, unul dintre aceste două momente a fost susținut vocal de directorul Catinca Maria Nistor, acompaniată de violoncelist. Implicarea doamnei Nistor ca interpretă a avut loc fără informarea sau aprobarea Comitetului Director al ICR, denaturând forma aprobată a proiectului». Dex online. Bis/bisuri, substantiv neutru = număr prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program. Bisurile sunt întotdeauna spontane, sunt generate ad-hoc, exclusiv de atitudinea publicului, deci nu puteau fi nici prevăzute, nici aprobate anterior de către Comitetul Director. Reglementarea bisurilor nu a fost cerută de către Comitetul Director. Prin urmare, ceva care nu avea cum fi aprobat nu avea cum fi nici încălcat. Dacă vreți, printr-o abordare juridică, s-ar putea afirma că fapta nu există”, a spus Catinca Nistor.

UPDATE, ora 14.54: Andrei Novac, secretar de stat în cadrul MAE și cel care se ocupă de relația instituțională cu ICR, a spus că șefa de la Londra a fost subiectul mai multor analize ale Corpului de Control al Ministerului de Externe, care a sesizat „mai multe probleme apărute în conduita profesională a domniei sale.” Nu a precizat însă și care au fost acestea.

UPDATE, ora 14.52: La ședință este prezentă și directoarea ICR Londra, actrița Catinca Maria Nistor.

UPDATE, ora 14.49: Liviu Sebastian Jicman a expus motivele pentru care a solicitat demiterea directoarei ICR Londra.

„Am făcut, recunosc, cu celeritate această propunere după un eveniment desfășurat la sediul ICR Londra, care a fost, aș spune în mod corect, foarte criticat în spațiul public. Un concert în care, fără să existe o aprobare a conducerii ICR, doamna director a avut un moment artistic. A fost un moment nu foarte fericit, dar sensul acestui moment cred eu că este foarte grav. Menirea unui director de institut în străinătate este să sprijine actul artistic, artiștii, nu să fie în prim-plan. Sigur dacă activitatea artistică pe care unii dintre domniile lor o au continuă într-o foarte mică măsură în afara activității din cadrul ICR, sigur că acest lucru se poate întâmpla. Dar cred că în cazul doamnei Nistor acest moment a avut un impact negativ asupra imaginii ICR Londra, de altfel foarte criticat în spațiul public și anterior. Nu mă voi referi la multe alte aspecte de ordin administrativ care au fost semnalate în spațiul public.

Dar, din păcate, ICR Londra a avut foarte mult de suferit în ultima perioadă la nivel de percepție publică, chiar dacă s-au încercat în aceste luni de mandat și evenimente reușite, chiar dacă au fost și momente în care ICR Londra a reușit să organizeze evenimente și în afara sediului, așa cum, din păcate, nu se mai întâmpla înainte. Ca urmare a implementării defectuoase a acestui proiect și în contextul de reflectare în spațiul public a acestui eveniment, am luat decizia de a înainta propunerea de revocarea. Și am constatat că și Ministerul Culturii, și Ministerul Afacerilor Externe au susținut acest demers, prin urmare, apreciez că inițiativa mea nu este una greșită.”

UPDATE, ora 14.45: Începe analizarea cererii de revocare din funcție a directoarei ICR Londra, actrița Catinca Maria Nistor.

UPDATE, ora 14.17: Monica Babuc este, oficial, șefa ICR Chișinău, cu 13 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.

UPDATE ora 14.05 Titus Corlățean i-a pus Monicăi Babuc întrebări menite să sublinieze că, în trecut, Monica Babuc a colaborat „foarte bine” cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu premierul Dorin Recean. „Înțeleg că împreună ați dat orientarea pro europeană și pro occidentală atunci când Serghei Narîșkin a venit la Chișinău și ați refuzat oferta rușilor și să mergeți pe direcția pro occidentală, așa este?”, a întrebat Corlățean. Senatorul PSD a continuat prin a-i mulțumi pentru „tăria de a rupe legătura cu anumite aspecte ale trecutului delicat din partidul din care ați făcut parte și de a-i da o nouă respirație democratică”.

UPDATE, ora 13.58: Senatorii USR Radu-Mihai Mihail și Eugen-Remus Negoi au chestionat-o pe Monica Babuc cu privire la relația cu oligarhul Vladimir Plahotniuc. Candidata la directoratul ICR Chișinău a spus că informațiile apărute în presă sunt „neadevăruri și adevăruri trunchiate”.

„Vreau să vă spun că, din păcate, și dvs. ați devenit probabil victima unor adevăruri trunchiate sau chiar a unor falsuri care se proliferează cu insistență și în presa română, preluate și în Republica Moldova. Mai întâi, eu nu am preluat conducerea echipei politice altădată condusă de Plahotniuc, pentru că în 2019, când a plecat, congresul următor al Partidului Democrat a ales în mod ordinar un fost prim-ministru al Republicii Moldova, pe domnul Pavel Filip, care a condus acest partid circa trei ani de zile. Or, eu am preluat după ce domnia sa și-a dat demisia de la conducerea partidului și am avut un interimat care a fost realizat la solicitarea și la rugămintea colegilor mei în ultimele luni ale anului 2022. Deci e un fals să spui că Monica Babuc a preluat după această persoană conducerea Partidului Democrat.

Mai departe, dacă ați fi studiat materialele ultimelor două congrese ale PDM, ați fi văzut că nu numai în ultimul congres, în care mi-am prezentat demisia și din partid, și din funcția de președinte interimar, dar chiar și în celălalt congres, din septembrie 2019, a luat o atitudine drastică și vehementă în raport cu ceea ce s-a întâmplat în conducerea partidului raportat la fostul lider al PDM”.

Politiciana din Republica Moldova a adăugat că se simte „moral absolut responsabilă și capabilă” să preia funcția pentru care candidează.

„Un partid nu este creat doar din liderii lui, un partid înseamnă sute și zeci de mii de oameni de bună credință, profesioniști, experți. Îi mulțumesc domnului Corlățean că a amintit un lucru: acest partid a pus umărul de o manieră hotărâtoare, în 2010, după debarcarea conducerii comuniste a Republicii Moldova pentru parcursul european al țării. Fără participarea Partidului Democrat, cum se numea pe atunci, la alianțele pentru integrare europeană, acest parcurs, acordul de asociere, acordul de liber schimb și calitatea de candidat în UE, pur și simplu nu ar fi avut loc.

Prin urmare, iertați-mi nemodestia, dar mă simt moral absolut responsabilă și capabilă să preiau această funcție, pentru că nu veți găsi nicăieri, nici în Republica Moldova, nici în România, în caziere juridice vreo afirmație în raport cu lipsa mea de integritate juridică, profesională sau morală. Or, lucrurile care mi se insinuează, repet, sunt în mare parte neadevăruri, adevăruri trunchiate, citate scoase din context și amestecuri de rău cu bine. Constantin Brâncuși spunea cândva: «Societățile care nu știu să distingă răul de bine sau le amestecă sunt deja pe partea dispariției». Eu nu cred că noi asta ne dorim.”

„V-aș ruga să deschideți profilul meu de pe Facebook să vedeți ce spun oamenii de cultură astăzi, cu ocazia zilei mele de naștere. Vă asigur că aceștia îmi poartă o imensă simpatie”, i-a îndemnat Monica Babuc pe cei care o audiază.

UPDATE, ora 13.41: Senatorul PSD Titus Corlățean, care a prezidat ședința, a spus despre cei care insistă cu faptul că Monica Babuc este apropiata oligarhului Plahotniuc că „citesc presa hashtag” și că astfel de acuzații sunt „populisme deșănțate care au un scop politic”.

De asemenea, Corlățean i-a urat „la mulți ani” Monicăi Babuc de ziua ei, care este astăzi.

„Ați făcut niște lucruri remarcabile ca ministru al Culturii în Republica Moldova în cooperarea bilaterală cu statul român. Ați făcut niște lucruri remarcabile la ministerele Culturii și Educației, care au vizat direct limba română, identitatea românească, simboluri pentru noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, așa cum ați menționat, mărțișorul, ia. Ați făcut împreună cu statul român lucruri deosebite. Împreună am reușit să spargem foarte multe bariere, și politice, și de mentalitate. Eu n-am întrebări de fond, pentru că știu despre ce vorbim dincolo de populismele deșănțate pe care le-am auzit și le-am auzit în aceste zile care au un scop politic. Dar eu cred că statul român vă datorează mulțumiri, așa că o fac eu: vă mulțumesc”, a spus Corlățean.

UPDATE, ora 13.36: Monica Babuc a continuat vorbind despre obiectivele sale și a precizat că este nevoie de o sincronizare între „cele două ramuri ale trunchiului comun care este cultura română” – cea din Republica Moldova și cea din România.

În obiectivele pe care mi le propun ca eventual director al ICR Chișinău vreau să propun o nouă optică legată de această relație culturală mai degrabă intra românească. Trebuie să realizăm o sincronizare a celor două ramuri ale unui trunchi unic care este cultura română. Fenomenul cultural care se dezvoltă în Republica Moldova și cel din România, pentru că din discuțiile cu foarte mulți experți, chiar dacă în ultimii ani lucrurile se schimbă, se întâmplă că aceste două ramuri se dezvoltă mai degrabă în linii paralele mai degrabă decât în linii convergente. Or noi trebuie să construim prin diplomația românească la Chișinău un sistem care să însemne sistemul de vase comunicante al culturii române. Dezvoltate separat și paralel, ele pierd din vigoarea culturii românești ca factor de impact pentru dezvoltarea conștiinței naționale a poporului nostru și al viitorului pe care românii îl vor avea în Europa de mâine și în lumea de mâine.

Consider că ICR la Chișinău trebuie să aibă o vizibilitate cu mult mai mare și cu mult mai bună. De exemplu, un ditamai centru de cultură și știință al Rusiei la Chișinău, care ocupă trei etaje și face tot felul de activități, în comparație cu micul sediu al ICR Chișinău care nu reprezintă și nu permite o activitate pe măsura obiectivelor propuse. Urmărim ca interferența culturii române trebuie să se dezvolte și în sensul invers. Sunt multe de făcut la ICR Chișinău, multe de făcut pentru ca cultura română să aibă un impact pe măsura posibilităților, a profunzimii și a frumuseții ei. Iar pentru aceasta mă angajez să-mi pun tot entuziasmul, toată energia și toată experiența pentru a realiza aceste obiective.”

UPDATE, ora 13.29: Monica Babuc, propusă la șefia ICR Chișinău, a avut la dispoziție cinci minute pentru a explica membrilor comisiilor de ce este potrivită pentru șefia ICR Chișinău. Aceasta a vorbit despre reușitele din mandatul de ministru al Culturii din Republica Moldova în relația cu România.

„Calitatea mea de candidat la funcția de director al ICR Chișinău este o onoare pentru mine, pentru care îi mulțumesc respectuos domnului Jicman. Experiența, entuziasmul și energia care mă caracterizează ar putea aduce beneficii diplomației culturale române la Chișinău. Am fost ministru al Culturii timp de șase ani în Guvernul Republicii Moldova. Șase ani consecutivi, în patru guverne, a însemnat pentru mine un mandat foarte important. În ultimii doi ani de mandat, am avut un minister complex și atunci am avut și domeniul cercetării și educației. Toate aceste experiențe sunt importante, dar cel mai important este că prioritatea activității mele în Guvern a însemnat întotdeauna relația cu România. Și acest lucru vine din fireasca noastră comuniune de limbă, istorie, tradiție, cultură.

Sunt foarte mândră că am lucrat cu autoritățile române din domeniul culturii, cu instituții neguvernamentale și cu foarte mulți oameni de cultură, actori de prim rang în cultura românească, pentru a realiza lucruri foarte importante. În mandatul meu, am lucrat cu zece miniștri ai culturii din România și cu foarte mulți dintre ei am avut o relație care a dat rezultate foarte bune. În mandatul meu, trei elemente notorii ale patrimoniului nostru cultural au fost înscrise în lista UNESCO: colindatul în ceată de bărbați, scoarța tradițională și mărțișorul. Amintesc grantul oferit de Guvernul României, în 2014, de 2,8 milioane de euro pentru patrimoniul arhitectural din Republica Moldova, care a însemnat restaurarea Muzeului Național de Arte și Sala cu Orgă și construcția unui nou edificiu al Teatrului Național Dramatic. La baza acestui grant a stat Guvernul român în frunte cu premierul Victor Ponta și ministrul de Externe, domnul Titus Corlățean”, a declarat Monica Babuc.

UPDATE, ora 13.22: A început audierea Monicăi Babuc, propusă pentru funcția de directoare a ICR Chișinău.

Președintele ICR, Liviu Jicman, și-a exprimat convingerea că „doamna Babuc are competența și experiența necesare încât să conducă și să urmărească continuarea activității pe care o avem la ICR Chișinău”.

UPDATE, ora 13.18: Senatorul USR Radu-Mihai Mihail a criticat propunerea Monicăi Babuc și i-a cerut demisia președintelui ICR, acuzându-l că face numiri politice.

„Am solicitat să veniți în comisii și să ne explicați care este politica de cadre din ICR. Observăm că ați început cu o serie de incompetenți, și faptul că vreți să o dați jos pe doamna Nistor acum ne arată că am avut dreptate când v-am spus să nu puneți oameni care n-au ce căuta în astfel de poziții, ci doar pentru că sunt împinși politic. Continuați seria de numiri politice la un nivel de agresiune la interesele statului român de neacceptat. Să vii să propui doar pentru că îți impune PSD și domnul Ciolacu la ICR Chișinău o colaboratoare apropiată a oligarhului Plahotniuc mi se pare o insultă la adresa statului român și a relației statului român cu Republica Moldova. Și faptul că veniți cu astfel de propuneri pur politice, doar pentru că doamna i-a făcut domnului Ciolacu filială la Chișinău, este dincolo de orice înțelegere. Mâine-poimâine îl vedem pe Sebastian Ghiță la ICR Belgrad. Măcar el își plătește singur apartamentul. Este clar că nu sunteți în stare să faceți față ordinelor politice, noi vă spunem să vă dați demisia, dacă aveți cât de cât onoare”, a spus Mihail.

UPDATE, ora 13.14: Ședința a început. Primul care a luat cuvântul a fost Liviu Sebastian Jicman, președintele Institutului Cultural Român (ICR).

„ICR Chișinău și ICR Veneția au o mare importanță pentru activitatea noastră. Sunt convins și am încrederea că candidații propuși vor răspunde rigorilor dumneavoastră și că, odată ajunși la post, își vor îndeplini misiunea cu succes, asigurându-vă că vom fi foarte atenți ca toată lumea să respecte și normele interne ale ICR, și toate prevederile legale”, a declarat Jicman în debutul ședinței.

Pe lângă audierea Monicăi Babuc pentru postul de director al ICR Chișinău, miercuri are loc și audierea lui Cristian Luca pentru conducerea Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia.

UPDATE, ora 12.50: Ședința Comisiilor pentru cultură și pentru politică externă din Senat, programată pentru ora 12.30, a fost amânată pentru ora 13.00.

***

Știre inițială: În ultimele luni, Libertatea a făcut dezvăluiri despre cum a cheltuit Catina Nistor banii publici ca șefă ICR Londra și despre ce o recomandă pe Monica Babuc drept șefă ICR Chișinău.

Despre actrița Catinca Maria Nistor, Libertatea a scris în noiembrie 2022 că a refuzat o locuință gratuită în incinta sediului ICR Londra și a închiriat, în schimb, un apartament într-un cartier de lux din capitala britanică, pentru care statul român plătește lunar 6.500 de lire sterline.

După apariția investigației Libertatea, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că va rezilia contractul de închiriere, însă ziarul a arătat ulterior că rezilierea nu se poate face timp de un an, din cauza clauzelor negociate. Astfel, MAE va trebui să plătească un total de 78.000 de lire sterline pentru apartamentul închiriat de Catinca Maria Nistor.

La începutul lunii martie, președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, a trimis către Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe o cerere de revocare din funcție a șefei ICR Londra.

Potrivit prevederilor legale, propunerile preşedintelui ICR trebuie avizate de Comisiile de cultură şi de politică externă ale Senatului.

Candidata pentru șefia ICR Chișinău, apropiată a lui Vladimir Plahotniuc

Pe 24 martie, Libertatea dezvăluia și că Monica Babuc, politiciană și istorică din Republica Moldova, a fost propusă să ocupe funcția de directoare a ICR Chișinău. Oficial, propunerea a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe, însă neoficial, potrivit surselor ziarului din cadrul ICR, Babuc a fost propusă de PSD.

Monica Babuc a fost ministru al educației, culturii și cercetării în Republica Moldova, a ocupat funcția de vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău și a avut două mandate de deputat. A obținut toate aceste funcții cu sprijinul Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a fost condus între 2016 și 2019 de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

După fuga acestuia, Monica Babuc a preluat conducerea interimară a partidului și este cunoscută la Chișinău ca fiind apropiată a fugarului Plahotniuc și una dintre persoanele de încredere din anturajul acestuia, după cum a confirmat pentru ziar o sursă din Republica Moldova.

***

Citește articolele Libertatea:

 
 

Urmărește-ne pe Google News