„Ne-au dat în judecată ca să demonstreze că se face ceva, dar nu se face nimic. Deja sunt foarte mulți care au câștigat. Deci, pe lângă faptul că ICR a irosit bani publici calculând greșit salariile angajaților săi, a mai tocmit avocați externi pentru a-și da în judecată propriii angajați și pierde pe bandă. Deci ce bani se recuperează pentru bugetul de stat?”, se întreabă furios unul dintre cei 234 de angajați ai Institutului Cultural Român, care s-a trezit chemat în judecată de angajatorul său în vara lui 2021.
234 de procese dintr-un foc
Era 26 iulie, iar adresa de e-mail a secției a VIII-a – Litigii de Muncă și Asigurări Sociale – a Tribunalului București bipăia fără oprire. 234 de chemări în judecată cu un singur reclamant – Institutul Cultural Român.
Cu o săptămână mai devreme, un avocat în dreptul muncii se trezea cu întreaga conducere a ICR în biroul său cu vedere spre Parlament. Instituția avea nevoie, pe repede-înainte, de serviciile unui avocat extern, pentru a se salva de o plângere penală care viza nepunerea în aplicare a raportului din 2018 al Curții de Conturi. Și, deși trecuseră trei ani de la lansarea raportului, avocatul Costel Gîlcă avea la dispoziție doar câteva zile pentru a formula și expedia 234 de chemări în judecată pentru angajații ICR.
„Multă muncă! Președinta secției mi-a spus că nu pot face o chemare colectivă a angajaților în judecată. Și chiar dacă pornesc cu o chemare colectivă, va împărți cauza în 234 de dosare. Niciun judecător nu putea să se uite de unul singur la 234 de prejudicii diferite, calculate în funcție de particularitățile a 234 de angajați”, povestește Costel Gîlcă, avocatul care a formulat chemările în judecată în numele ICR și a reprezentat instituția publică în instanța de fond – Tribunalul București.
Prejudiciu: 170.000 de euro doar pentru salariile acordate în 2017
Când a acceptat să semneze cu ICR, la mijloc era un prejudiciu care nici măcar nu era calculat, izvorât din faptul că, în decembrie 2017, „reprezentanții ICR au aprobat calculul și plata către salariați a corecțiilor salariale” pe care un grup de 45 de angajați le obținuseră anterior în instanță.
Însă corecțiile salariale s-au făcut fără o „expertiză de specialitate privind modul de stabilire a drepturilor salariale și fără prezentarea concluziilor auditorilor publici externi”, așa cum denunță experții contabili în raportul public al Curții de Conturi pentru 2018.
Aceștia au concluzionat că eroarea în formula de calcul a salariilor a adus bugetului de stat un prejudiciu de 170.000 de euro în perioada iunie-decembrie 2017. Și au cerut recalcularea salariilor de bază și recuperarea banilor de către Institutul Cultural Român.
ICR nu a acceptat, iar conducerea din acel moment, reprezentată de Liliana Țuroiu, s-a adresat instanței pentru anularea unor măsuri dispuse de auditorii Curții de Conturi.
Salariile au fost plătite în continuare conform formulei contestate, în baza contractelor și actelor adiționale încheiate cu angajații.
În mai 2021, ICR a pierdut definitiv acel proces, așa că magistrații au dispus punerea în aplicare a măsurilor dictate cu trei ani mai devreme de auditorii statului.
- Despre haosul arbitrar al celor 234 de acțiuni în instanță a scris, în august 2021, și jurnalista Sidonia Bogdan.
Angajații, trimiși în banca acuzaților
Pentru a respecta hotărârea instanței, ICR i-a chemat în judecată pe 234 de actuali și foști angajați de-ai săi, care au „prejudiciat” bugetul de stat prin salarii calculate eronat tot de Institutul Cultural Român.
E o aberație! Angajatul nu-și calculează singur salariul, nu fură el bani din sertar. Atunci ce rost are datul în judecată? Eu nu am dat în judecată instituția nici când aveam un salariu penibil. Suntem puțini angajați permanenți. Nu avem sindicat și nici contract colectiv de muncă.
Angajat dat în judecată de ICR:
Unii angajați cred că ICR putea să evite situația de a-i forța la plata a mii de lei pentru avocați dacă accepta de la început concluziile raportului Curții de Conturi.
Dar asta nu s-a întâmplat. Așa că, în vara lui 2021, singura soluție rămasă era ca ICR să-și cheme în judecată actualii și foștii angajați care au beneficiat de pe urma corecției salariale decise în mandatul Lilianei Țuroiu.
„Dacă eu refuzam, ei nu mai aveau timp fizic să meargă la un alt avocat. Așa că am acceptat să introduc aceste acțiuni în instanță, chiar dacă în acel moment nici nu aveau un prejudiciu stabilit pentru fiecare persoană în parte”, își amintește Costel Gîlcă, avocatul care s-a ocupat de formularea chemărilor în judecată și reprezentarea în primă instanță în cele 234 de dosare împotriva foștilor și actualilor angajați ai ICR.
ICR a mai cheltuit aproximativ 50.000 de euro pe avocați externi
Pentru moment, cheltuielile cu judecata pe care le-au plătit angajații sar de 20.000 de euro. Această sumă reiese din deciziile luate de judecătorii din primă instanță, care au fost puse laolaltă de reporterii Libertatea.
Cheltuielile vor crește după ce dosarele vor fi judecate la Curtea de Apel. Dacă justiția le va da câștig de cauză, angajații își vor recupera banii dați pe avocați.
Până va afla dacă trebuie să plătească avocații angajaților, ICR știe sigur că are de achitat aproximativ 50.000 de euro pentru cei doi avocați în dreptul muncii pe care i-a angajat să-l reprezinte.
Potrivit contractului semnat de ICR cu avocata Isabela Delia Popa, aceasta urmează să încaseze 600 de lei pentru reprezentarea în apel a instituției în fiecare dintre cele 220 de dosare, câte au ajuns pe rolul Curții de Apel București.
Asta înseamnă că peste 25.000 de euro din bani publici vor merge doar spre plata avocatului din apel al Institutului Cultural Român. Această sumă nu a fost încă virată, așa cum arată un răspuns transmis ziarului de către Institutul Cultural Român.
În același timp, Costel Gîlcă, avocatul care s-a ocupat de formularea chemărilor în judecată și reprezentarea în prima instanță, a explicat într-o discuție cu reporterii ziarului că a câștigat un onorariu de aproximativ 25.000 de euro de la ICR.
Avocat ICR: „Au fost bani aruncați de pomană”
Insistă că suma încasată s-a tradus totuși în „mii de ore de muncă” și chiar a fost nevoit să transmită o somație instituției pentru a-și primi ultima tranșă din onorariu.
Nu au putut să fie folosiți consilierii juridici ai instituției. Erau în conflict de interese, căci și ei erau dați în judecată. Din punctul meu de vedere, au fost bani aruncați de pomană. Dar nu eu decid, nu eu fac legile în România.
Avocatul Costel Gîlcă:
Până acum, singurul prejudiciu recuperat sunt cei 1.546 de lei pe care o fostă colaboratoare temporară a Institutului s-a înțeles să-i returneze, doar pentru că nu voia să fie târâtă prin instanțele de judecată de către avocații ICR.
Însă ceilalți angajați nu și-au permis să lase armele jos. Pentru unii, prejudiciul estimat ajunge și la 20.000 de lei.
Bilanțul judecății înclină puternic de partea angajaților ICR
La 10 luni de la inițierea acțiunilor în instanță, bilanțul proceselor nu arată bine pentru ICR.
Instituția a renunțat deja la 13 acțiuni, după ce și-a dat seama că e vorba de angajați care nu au încasat niciun leu în plus de pe urma salariilor calculate greșit tot de ICR.
În primă instanță, instituția a pierdut, până la începutul lunii mai, un număr de 185 de procese, câștigând doar 6. Judecătorii din apel nu au fost nici ei mai blânzi, întorcând deja una din puținele victorii ale ICR și creând un precedent pentru ceilalți 5 angajați care au făcut apel împotriva pretențiilor Institutului Cultural Român.
De ce se întâmplă asta?
„Practic, instanțele de judecată au venit și au spus că prejudiciul nu se poate recupera, pentru că nu există plată nedatorată. Adică toate plățile erau obligatorii, angajații nu erau în puterea de a refuza măririle de salariu de la ICR”, explică avocatul Costel Gîlcă, completând că nu crede că apelurile vor fi în favoarea Institutului Cultural Român.
ICR: „Dacă vom câștiga, costurile vor fi zero”
Conducerea actuală a Institutului Cultural Român este asigurată de Liviu Sebastian Jicman, un fost consilier local liberal de la Sectorului 6, care a preluat actuala funcție în noiembrie 2021, adică la patru luni de la chemarea în judecată a celor 234 de actuali și foști angajați ai ICR.
Jicman a recunoscut problema într-un interviu, acordat la începutul anului jurnaliștilor de la Agerpres: „Este neplăcut să scoatem un post la concurs și câștigătorul să afle că este angajat pe un salariu, dar a doua zi poate e dat în judecată de ICR pentru recuperarea unei părți din salariu pe care i l-a oferit cu o zi înainte tot ICR”.
Acesta a precizat că se va ieși din această situație „dacă respectăm pașii pe care i-am primit, inclusiv în scris, de la organele de control, de la auditul Curții de Conturi”.
Într-un răspuns oferit ziarului Libertatea, ICR a explicat că nu poate estima costul total al inițierii acțiunilor în instanță. „În cazul în care vom câștiga acest litigiu, costurile vor fi zero”, precizează responsabilii institutului, fără să comunice și cât anume au de recuperat în total.
De ce s-a decis atacarea deciziilor din primă instanță și după schimbarea conducerii institutului? ICR spune că avea prea mult de plată pentru cheltuielile de judecată.
Majoritatea soluțiilor pronunțate de instanță au fost de respingere a cererilor de chemare în judecată, iar cuantumul cheltuielilor de judecată, la plata cărora am fost obligați, era semnificativ.
Institutul Cultural Român:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro