Ilie Bolojan vorbește despre varianta Sorin Grindeanu premier după consultările cu Nicușor Dan din 5 octombrie: „Dar nu merită România o astfel de situație”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat miercuri, 30 septembrie, la Digi24, că nu poate face recomandări președintelui Nicușor Dan, însă nu crede că președintele PSD, Sorin Grindeanu, este varianta potrivită pentru România.
Cuprins:
- Bolojan: „Cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu. Dar nu merită România o astfel de situație”
- Trei tentative eșuate ale lui Nicușor Dan de formare a Guvernului: Tomac, Veștea, Mureșan. Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan
Bolojan: „Cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu. Dar nu merită România o astfel de situație”
Întrebat care ar fi cea mai corectă nominalizare pe care să o facă președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie, Ilie Bolojan a replicat: „Știți, nu mă apuc astăzi să fac recomandări președintelui. Are toate datele, are angajamentele pe care le-au făcut partidele, fiecare, are varianta pe care a propus-o PSD-ul, poate o să vină cu alte variante. Vom vedea care este situația”.
Și a continuat: „Dacă, știți.... Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu. Dar nu merită România o astfel de situație”.
Întrebat dacă șeful statului va merge pe mâna lui Sorin Grindeanu, premierul demis a răspuns: „N-am de unde să știu acest lucru. E decizia președintelui României, nu pot să fac speculații pe tema asta”.
Chestionat ce va face PNL la consultările de luni, 5 octombrie, cu președintele Nicușor Dan și dacă liberalii nu vor mai face nicio propunere de premier, Bolojan a evitat un răspuns direct.
„Noi, așa cum v-am spus, am propus aceste ipoteze de lucru, da? Guvernele care să fie într-o formulă de succesiune, să ne susținem unii pe alții dintr-o poziție de guvern minoritar, să existe o alternanță la putere. Dacă vă aduceți aminte, am discutat și de posibilitatea de guverne de tip tehnocrat, ca să deblocăm perioada de vară, pentru că era necesar să avem un guvern care poate adopta prin ordonanțe legislația care ține de PNRR. Vedeți ce s-a întâmplat, pentru că, nemaisusținând proiectul de lege privind salarizarea unitară, am pierdut 770 de milioane de euro ca efect al neadoptării acestui proiect din vina Partidului Social Democrat, să ne înțelegem foarte bine. Deci, toată această situație pe care am parcurs-o am tratat-o cu responsabilitate, am propus mai multe soluții. Acestea n-au fost acceptate, pentru că nu depinde doar de noi. Ne-am arătat limitele, așteptăm propunerea pe care o va face președintele României, ne vom consulta cu colegii și vom lua o decizie după aceea”, a spus premierul demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură.
Reamintim că, în urmă cu câteva ore, guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de învestitură în Parlament. Au fost 197 voturi exprimate, dintre care 182 pentru și 15 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar.
În acest context, Nicușor Dan a anunțat că va desemna al patrulea premier pe 5 octombrie, după noi consultări cu partidele.
Trei tentative eșuate ale lui Nicușor Dan de formare a Guvernului: Tomac, Veștea, Mureșan. Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern.
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier.
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan.
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor. S-a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”.
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233.
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”.
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL.
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL.
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR.
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
- 17 septembrie - Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat după consultările cu partidele politice că îl propune pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan și că acesta i-a cerut un timp de gândire. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă. La scurt timp, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea
- 21 septembrie - decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial, iar Siegfried Mureșan avea la dispoziție 10 zile să formeze un guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.
- 30 septembrie - Guvernul Mureșan a picat la votul din Parlament. A primit 182 de voturi, dar erau necesare 233.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
