Imaginea nud a unui băiețel cu autism, de 3-4 ani, de la un centru din București, a fost găsită în telefonul unui bărbat condamnat pentru pornografie infantilă

În curtea unei case din București, câțiva copii sar într-o piscină gonflabilă și scot chiote de încântare. E început de august. Pe marginea piscinei stau mai mulți adulți, care le dau indicații. Sunt terapeuții lor, cu care petrec câteva ore în fiecare zi și care îi învață să ducă o viață independentă. Copiii se află la un centru privat pentru copii cu tulburări în spectrul autist, Lumea lui Arthur. E unul dintre cele mai bune centre din București, spune un analist comportamental autorizat care lucrează în domeniu, în alt centru, și a rugat să fie citat confidențial. „Oamenii ăștia fac o treabă foarte bună”.

A căzut ca o lovitură când, la începutul lunii mai, una dintre terapeutele de la „Lumea lui Arthur”, I.C., a fost chemată ca martor într-un dosar de pornografie infantilă. Iubitul ei, Alex Olteanu, hairstylist la un salon de lux din București, era cercetat de către DIICOT Teleorman pentru deținere de pornografie infantilă. 

Ce făcea bărbatul

Bărbatul în vârstă de 29 de ani a semnat mai apoi un acord de recunoaștere a vinovăției. A fost condamnat, la sfârșitul lunii iulie, pentru săvârşirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice la un an și patru luni de închisoare cu suspendare. Sentința nu e definitivă. 

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Printre imaginile găsite pe telefonul acestuia de către procurori a fost și o poză cu un băiețel de 3-4 ani din acest centru. Fotografia a fost făcută de către angajata centrului, care era terapeuta băiatului la acel moment, și trimisă iubitului ei în 19 februarie 2021. 

Poză cu un copil în erecție

În imagine se vede cum băiețelul stă pe un scăunel, poartă doar o bluză cu inscripția Jurassic World, este dezbrăcat de la brâu în jos și are erecție. 

Audiată ca martor, tânăra a declarat autorităților că a făcut și a trimis fotografia fără un motiv anume. La data de 3 august, când am vizitat centrul, angajata mai lucra acolo. 

„Există o disjungere cu privire la această fotografie”, au precizat reprezentanții DIICOT pentru Libertatea. Noul dosar, „al fotografiei” are ca obiect tot pornografia infantilă, iar angajata din centru nu are calitate de inculpat sau de suspect, conform DIICOT, care a explicat că nu s-au formulat acuzații deocamdată.  

DIICOT a notificat centrul după trei luni

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Pe 3 august, DIICOT a anunțat conducerea centrului în legătură cu cercetările, lămurind de ce au chemat-o pe femeie la audieri. „S-a reușit identificarea copilului” din fotografie. Tot pe 3 august a fost audiată directoarea centrului, au mai precizat reprezentanții DIICOT. Urmează să fie audiați și părinții copilului din fotografie. 

• Pe 23 martie, DIICOT Teleorman a făcut percheziția informatică a laptopului și telefonului mobil ale lui Alex Olteanu.
• Pe 9 mai, angajata din centru a recunoscut că ea a făcut poza în centrul pentru copii cu autism unde lucrează și a trimis-o iubitului ei. 

Poza, trimisă pentru „amuzament”

„În momentul respectiv eu îl schimbam și am făcut o poză cu telefonul meu mobil. Poza nu a fost făcută cu nici un scop și nu mi-a fost cerută. Am făcut poza pentru că mie îmi este foarte drag acel copil și mă amuză fața lui pentru că este foarte expresivă”, a declarat ea. „Fotografia respectivă am trimis-o pe WhatsApp prietenului meu, însă nu cu un scop anume”, a mai adăugat când a fost audiată în calitate de martor în dosarul iubitului ei. 

„Fotografia mi-a fost trimisă de prietena mea pentru amuzament. Nu rețin data la care mi-a fost trimisă”, a spus și hairstylistul în fața investigatorilor. 

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Riscul unei astfel de fotografii

Angajata centrului nu avea voie să facă acea fotografie și nici să o trimită iubitului ei, au spus mai mulți experți cu care a discutat Libertatea. Legea e clară în acest sens: orice copil are dreptul „la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale”. 

De asemenea, „este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.”

„Nu se permit fotografii decât cu acordul părinților”, spune și Gabriela Popleanu, președinta Federației pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (Fedra) și mamă a doi băieți cu autism. În centre, copiii sunt fotografiați pentru că părinții vor fotografii cu ei. De asemenea, sponsorii așteaptă fotografii cu activitățile ce se desfășoară cu copiii, dar fețele copiilor sunt blurate. Niciodată însă, adaugă Popleanu, copiii nu sunt fotografiați dezbrăcați. „Este exclus. În procesul terapeutic nu are ce să caute asemenea fotografie”.

Responsabilitatea terapeuților care lucrează cu acești copii este foarte mare, descriu specialiștii relația. O parte dintre copiii cu tulburare din spectrul autist nu pot să vorbească, ceea ce îi face deosebit de vulnerabili în fața unor abuzuri. Dacă trec prin așa ceva, nu pot să spună despre asta. În unele cazuri, nici nu înțeleg ce li se întâmplă. 

Conducerea: „Nu aș vrea să declar nimic”

Am vrut să aflăm dacă conducerea centrului din Bucureşti cunoaște situația și dacă a luat măsuri. Nu a dorit să comenteze situația. 

„Nu știu despre ce vorbiți și nu aș vrea să declar nimic despre un subiect pe care nu îl cunosc”, a precizat Mihaela Grigoroiu, directorul clinic al centrului, pe 3 august.  

În aceeași zi, DIICOT a notificat centrul și a audiat pe cineva din conducere. 

Problemele structurale din spatele cazului

Unul dintre experții consultați, căruia i-am prezentat detaliile cazului, a spus că gestul vine pe fundalul realității că mulți terapeuți care lucrează cu copii cu autism sunt foarte tineri și insuficient pregătiți. Nu întotdeauna ei înțeleg posibilele riscuri asupra copiilor. 

În România, există cursuri în analiză comportamentală aplicată (terapia ABA, folosită în cazul copiilor cu autism) oferite de ONG-uri din domeniu unde terapeuții se pot specializa, dar acestea sunt neoficiale, adică nu sunt recunoscute de către Ministerul Educației. 

Munca în ce privește copiii cu autism este foarte solicitantă, salariile în domeniu sunt mici și nu sunt mulți doritori, așa că centrele nu își permit să fie foarte selective nici când angajează, nici când renunță la oameni, explică expertul. 

Erecția la copii nu are legătură cu sexualitatea

Pe cât de nereglementat e domeniul, pe atât de important este. Autismul nu se poate vindeca, dar cu intervenție timpurie intensivă, până la 50% dintre copiii cu această tulburare pot duce o viaţă independentă, arată organizația Help Autism. De aceea, părinții care își permit angajează terapeuți sau își duc copiii la centre în fiecare zi, câteva ore, unde fac terapie comportamentală. 

Copiii mici au erecții, fără să aibă legătură cu sexualitatea, adaugă expertul. Se întâmplă și mai frecvent în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist. Aceștia nu sunt conștienți de corpul lor. 

Georgiana Pascu, manager de program la Centrul de Resurse Juridice, un ONG care face monitorizări în centrele pentru persoane cu dizabilități din țară, crede că este puțin probabil ca angajata unui centru pentru copii cu autism să nu știe că e nepermis să fotografieze un copil și să trimită poza iubitului. Ipoteza ar fi fost posibilă acum 20 de ani, dar nu într-o perioadă în care se vorbește despre GDPR peste tot, adaugă ea. „De câte ori mergem într-un centru, pentru monitorizări, ni se spune nu faceți poze, nu vorbiți cu nimeni, nu cumva să puneți în pericol. Sunt foarte atenți”, precizează Pascu. 

Dar, spun experții, chiar în ipoteza în care angajata nu a fost conștientă de consecințele faptei ei, efectele s-au produs, vulnerabilizându-l pe copilul de care avea grijă: imaginea a ajuns în telefonul iubitului ei, unde procurorii DIICOT au găsit, în urma perchezițiilor informatice, conținut pornografic cu minori. 

Un grup pe care se distribuiau videouri cu abuzuri sexuale asupra copiilor 

În telefon mai era o imagine similară cu a copilului din centru. Era o fotografie cu un băiețel de 1 an și 6 luni, dezbrăcat de la brâu în jos, așezat pe spate, cu penisul în erecție. Fotografia i-a fost trimisă lui Alex Olteanu de către un prieten vechi, poreclit Jamil, care e chiar tatăl copilului.  

„Imaginea cu băiatul meu dezbrăcat a fost trimisă acum aproximativ 6 luni de pe telefonul meu mobil. Acea imagine am transmis-o în scop de amuzament, de curiozitate. Băiatul avea penisul în erecție și acesta a fost motivul pentru care i-am trimis pozele lui”, a declarat bărbatul poreclit Jamil. 

În 28 ianuarie 2020, Alex Olteanu i-a trimis unui alt amic din Alexandria, I.M.A., cercetat și el de DIICOT pentru pornografie infantilă, un video în care un băiat de 3-4 ani penetrează o femeie adultă, apoi o masturbează cu degetele. „După transmitere, a șters mesajul din conținutul conversației”, arată procurorii.  

După ce i-a trimis videoul, cei doi au purtat următoarea discuție pe WhatsApp:

I.M.A.,: Îl stiu da l n plm 
Olteanu: L a pus razvan sau bbl pe grup azi

I.M.A.: Da Razv Da il am De mai e mult De 
Olteanu: Tu l-ai filmat.

Dialogul dintre cei doi arată că exista un grup format din mai multe persoane în care se distribuiau astfel de imagini. DIICOT nu a precizat dacă a început vreo anchetă privind posibila producție de pornografie infantilă, sugerată de acea replică: „tu l-ai filmat”. 

Au fost găsite în telefonul hairstylistului șapte fotografii și două videouri ce pot fi încadrate la pornografie infantilă, dintr-un total de peste 60.000 de fișiere. Două imagini animate, cu personaje copii din desene animate care fac sex, i-au fost trimise acestuia de către iubita lui, terapeuta din centru, în toamna lui 2019. 

Pedeapsa cu suspendare: „Suficientă pentru atingerea scopului”

Pentru că și-a recunoscut în totalitate faptele, iubitul terapeutei, Alex Olteanu, a primit o pedeapsă de 1 an și 4 luni cu suspendare. Procurorii au acceptat solicitarea acestuia de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției. „Nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, are vârsta de 29 de ani, a avut o poziție procesuală sinceră și își câștigă existența în mod licit”, au argumentat procurorii DIICOT.  Olteanu a fost obligat să respecte un program de supraveghere timp de doi ani. Nu există nicio recomandare pentru consiliere psihologică.

Acordul de recunoaștere a fost validat de Tribunalul Teleorman pe 28 iulie. Instanța a apreciat că pedeapsa și modalitatea de executare sunt „suficiente pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor pedepsei”.

Cel de-al doilea inculpat, director la firma unui preot

Cel de-al doilea inculpat din dosar, I.M.A., a fost trimis în judecată de DIICOT prin procedura obișnuită. Tânărul, director de achiziții la firma unui preot din Teleorman, este acuzat de pornografie infantilă prin sisteme informatice. „Da, cunosc cazul, am vorbit cu el de la început”, ne-a spus preotul. Întrebat dacă tânărul mai lucrează la firma lui, acesta nu a mai răspuns. 

Și în telefonul acestui inculpat, procurorii DIICOT au găsit mai multe materiale pornografice cu minori. El a declarat la audieri că le-a primit de la Olteanu, le-a vizionat, dar nu le-a distribuit mai departe. A susținut că a uitat să le șteargă din memoria telefonului. Procesul în cazul său va începe pe 27 septembrie. 

Am încercat să luăm legătura cu angajata centrului pentru a-i cere un punct de vedere, dar ne-a închis telefonul când a auzit despre ce e vorba. 

Foto ilustrativ: 123rf

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro