La puțin timp după ce prelua puterea în România în primăvara lui 1965, și devenea secretar general al Partidului Comunist din România, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu era în centrul atenției la o petrecere de 1 Mai, Ziua Internațională a Munciii. Asta după evenimentele publice omagiale, începutul a peste două decenii de cult al personalității al acestuia și de dictatură.
O arată imaginile aflate în colecția „Fototecii online a comunismului românesc” a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România (IICMER) care-l prezintă pe noul conducător suprem în capul unei mese festive, alături de soția sa, Elena Ceaușescu.
Ceaușescu are în față două microfoane pentru a se adresa sutelor de invitați aflați la mese. În arhiva IICMER apar și imagini datate 1966, dar ele par să fie de la același eveniment din 1965.
Fotografiile datează din 1965 sau 1966 (în arhiva IICMER apar ani diferiți, n.red.) și, iar masa are loc, potrivit descrierii din arhive la Snagov, într-o terasă acoperită.
Fotografiile arată un Nicolae Ceaușescu foarte deschis către socializarea cu ceilalți oameni din partid, relaxat și zâmbitor, cinstind și un pahar de vin cu invitații la petrecerea cu iz muncitoresc.
Ceaușescu prefera sarmalele
Nepoata lui Nicolae Ceaușescu, Mihaela Moraru, a notat în memoriile sale intitulate „Nu regret, nu mă jelesc, nu plâng – câteva dintre plăcerile culinare ale cuplului.
„Ei mâncau mâncăruri tradiţionale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”.
sursa foto: