Imagini din pivnița din Budapesta în care 30 de sclavi români au trăit 11 ani. Erau obligați să muncească într-o fabrică de deșeuri

5 bărbaţi şi trei femei, din aceeași familie, din Ozun şi din Chilieni, de lângă Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, au fost reţinuţi, de autorităţile maghiare, alături de un alt bărbat care acţiona exclusiv pe teritoriul ungar.

Potrivit DIICOT, din cercetările efectuate a reieșit că, începând din 2013, cei 7 au constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii de beneficii materiale, din exploatarea prin muncă pe teritoriul Ungariei, a mai multor victime, copii și adulți.

Victimele din centrele de plasament, atrase cu salarii de 1.000 de lei, cazare și masă

Membrii grupării de crimă organizată „au recrutat persoane vulnerabile, cu situaţii financiare dificile şi fără relaţii de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude”.

Victimele predilecte au fost cele provenite din centrele de plasament, care, prin promisiuni false, un salariu de 80.000-100.000 forinţi lunar, între 1.000 și 1.200 de lei pe lună, cazare şi masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână în cadrul unei întreprinderi de prelucrare a deșeurilor din Ungaria, au fost uşor de convins şi exploatat.

În fapt, victimele au fost duse în Ungaria de doi soţi, liderii bandei. După sosire, pretextând formalităţi de angajare, le-au luat documentele de identitate pentru a le limita libertatea de mişcare.

Recomandări

Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, aruncată în aer: Marcel Ciolacu: „Ne retragem cu demnitate de la masa discuțiilor”

Puși să muncească 24 de ore din 24

Acestea au fost cazate fie într-un imobil impropriu, într-o baracă de scândură, fără mobilier, sau în beciul unei locuinţe, în Szigetszentmiklós sau Halásztelek, de unde erau transportate la o fabrică de prelucrare a deşeurilor menajere şi obligate să muncească.

Fără mâncare, fără medic

De asemenea, românii exploataţi s-au confruntat cu lipsa hranei şi a unor condiţii minime de locuit, cu refuzul de a li se acorda asistenţă medicală şi cu obligaţia de a presta munci gospodăreşti după programul de lucru.

Imaginile poliției maghiare arată beciul închis cu lacăt în care erau înghesuiți românii. Fără apă, instalație electrică sau izolare. Pereții sunt distrusi, saltele – mucegăite, mizerie de nedescris.

Sumele de bani rezultate din activitatea infracţională au fost însuşite aproape integral de membrii grupului infracţional organizat.

Cum recrutarea victimelor şi transportul acestora s-au realizat atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei, a fost încheiat un acord între DIICOT şi Parchetul General Budapesta, ancheta din Ungaria fiind condusă de Biroul Naţional maghiar al Poliției Anti-Revoltă (KR NNI). A fost vizată infracţiunea de trafic de fiinţe umane şi muncă forţată.

Recomandări

Povestea Iuliei Negru, românca votată de italieni consilier local în Trieste: „România se schimbă. Dar eu nu m-aş întoarce niciodată, mi s-ar părea inutil”

Zeci de mii de euro, bijuterii, mașini și două pistoale

În urma acţiunilor derulate în cele două ţări, au fost identificate şi ridicate sumele de 49.150.000 de forinţi (circa 120.000 de euro), 5.990 de euro, aproximativ 350 de grame bijuterii, două autoturisme, înscrisuri, două pistoale, precum şi alte mijloace de probă.

De asemenea, în cursul percheziţiilor efectuate în Ungaria au fost identificate alte peste 20 de persoane, posibil victime ale traficului de persoane.

Pe 12 noiembrie 2024, autorităţile maghiare au dispus reţinerea membrilor grupării de criminalitate organizată, după o acțiune la care au participat 70 de ofițeri de poliție, inclusiv cei de la Unitatea de Operațiuni a Centrului de Combatere a Terorismului.

6 suspecți au fost arestați, alți doi sunt sub supraveghere penală.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Urmărește-ne pe Google News