Dauda Paul și Abdul, doi nigerieni în vârstă de 20 de ani, respectiv 19 ani, povestesc în față la KFC, în Gara de Nord din București, împreună cu alți câțiva prieteni de-ai lor, în seara de 28 februarie. Toți studiază medicină la Universitatea de Medicină din Ternopil, în vestul Ucrainei. 

Dauda își dorește să devină medic pediatru, Abdul spune că ar vrea să fie psihiatru. Au fugit din calea războiului din Ucraina, iar București e un punct de tranzit pentru ei, ca pentru alte sute de studenți din Nigeria care au sosit în capitala României în ultimele zile. 

Speră că își vor continua cursurile online. Se vor mai întoarce în Ucraina dacă se termină războiul? „Nu știu dacă mă vor mai lăsa părinții”, spune Dauda Paul. 

Studenții așteaptă să fie preluați de cineva de la Ambasada Nigeriei. 

Ucraina era o destinație populară pentru studenții străini. „E mult mai ieftin să studiezi medicina acolo decât într-o universitate privată din Nigeria”, adaugă tânărul de 20 de ani. Aproximativ 4.000 de nigerieni studiau în universitățile din Ucraina în 2020, conform unor date guvernamentale citate de către Al Jazeera. 

Ucrainenii și studenții străini, trimiși în spații diferite

Studenții nigerieni care sosesc în Gara de Nord luni, cu trenul de 18.43 de la Suceava, sunt dirijați în spațiul unde a funcționat restaurantul fast-food Springtime. Spațiul e deținut de CFR și a fost amenajat în aceeași zi. 

„În Gara de Nord sunt două spații amenajate. Un spațiu în sala de așteptare clasa a 2-a pentru refugiații din Ucraina, iar spațiul unde a fost Springtime a fost amenajat pentru refugiații din Ucraina, dar de alte naționalități”, precizează pentru Libertatea Oana Brânzan, purtător de cuvânt al CFR. 

Cei de alte naționalități sunt, într-o proporție copleșitoare, de altă culoare. La fața locului, împărțeala pe criteriul ucraineni/non-ucraineni se traduce într-o împărțeala pe culoare.

Comisarul Dragoș Coman, şeful Poliției de Transporturi Feroviare din Gara de Nord, explică modul cum a fost organizat fluxul: mamele cu copii, separat, iar studenții, majoritatea bărbați tineri, separat. 

Primăria București, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, Poliția de Transporturi Feroviare Gara de Nord, și CFR sunt cele trei instituții care gestionează fluxul de refugiați. 

Studenții acuză segregare și discriminare la graniță din Ucraina

Trei tinere din Nigeria, studente la medicină în anul 1 și anul 3 la Universitatea din Ternopil, ne povestesc că biletele de autobuz pentru a ajunge la graniță s-au scumpit foarte mult în ultimele zile. Accesul a fost și mai dificil pentru studenții străini, având prioritate la mijloacele de transport cetățenii ucraineni.  

În Zaporojie, oraș studențesc important în estul Ucrainei, unii studenți străini nu au fost lăsați să urce în trenuri, „care sunt pentru ucraineni”, a relatat corespondentul Libertatea din Ucraina. Mai mulți studenți străini s-au plâns de segregare și de discriminare din partea autorităților ucrainene, arată un reportaj CNN. Li s-a permis să urce în autobuze doar după ce s-au urcat cetățenii ucraineni. 

„A fost foarte greu totul”, explică una dintre studentele nigeriene ajunse în București, cu lacrimi în ochi. Tânără spune că în familia ei, medicina e o tradiție. O altă fată povestește însă că la ea în familie nu a mai studiat nimeni medicina. Ea va fi primul medic. 

Pe peronul Gării de Nord sunt zeci de viitori medici ai Nigeriei. Deocamdată, niște copii prinși într-un război care le-a dat peste cap studiile și viața.

În toată agitația, câteva tinere se prind de mâini și încep să danseze pentru câteva zeci de secunde.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

 
 

Urmărește-ne pe Google News