Corespondență din Mariupol, Ucraina
Trenurile de noapte de aici, din sud-estul Ucrainei, n-au mai plecat spre Kiev. Capitala e și ea un focar de lupte, ca și orașele care se bat ca să nu cadă, pretutindeni în țară. Sâmbătă dimineață, autoritățile din Mariupol au pus cinci autocare la dispoziție. Suntem 200-250 de oameni. Se bombardează tot mai tare și tot mai aproape. Îi urmez pe refugiați, așa cum altădată exploratorii urmau ruta spre izvorul marilor fluvii. Copiii, femeile și bărbații de lângă mine sunt tot un rîu, care se face tot mai mare cu fiecare oră.
De pretutindeni din Ucraina, fugind de război, oamenii încearcă să ajungă, ca o apă a disperării, înspre Vest.
Mariupol e al doilea oraș din zona Donbas ca mărime și abia al zecelea din Ucraina, deși are 430.000 de locuitori, ca să aveți o reprezentare a dimensiunii urbane a întregii tragedii care se petrece acum în țara vecină. Întotdeauna în istoria conflictelor, luptele urbane au fost cele mai sîngeroase.
Oamenii din Mariupol și-au luat cu ei și animalele. O fetiță, cu fes pe cap, își ține la geamul autobuzului cățelul. Un alt băiețel, un pic mai mare, să aibă 8-9 ani, stă înghesuit lîngă fratele său. Are o geacă de puf, de bună, blugi curați. Doar mîinile cu care strînge și frământă sticla de apă culcată pe picioare arată că nu plecăm nicăieri de bine, în nicio vizită, la niciun meci de fotbal, sportul de care sunt îndrăgostiți toți puștii de aici.
Pînă la Kiev sunt 650 de kilometri. O eternitate. La un moment dat sunt șanse să ne pună pe tren. ”În 2014, când a început primul război, mult mai mic decât cel de acum, am fugit din Donețk”, spune Hanna, o fată de 16 ani. Autobuzul pornește. ”Acum fug din Mariupol. E 2022. Nu-mi vine să cred”.
***
Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.
Corespondențele din Ucraina:
- Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
- Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
- Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin
- Trimisul special al Libertății în estul Ucrainei: ”Aici, la Mariupol, armata rusă nu a cucerit orașul. Sâmbătă dimineața trenurile stau, iar pe peron sunt polițiști ucraineni înarmați”
Corespondențele din Rusia:
- Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
- Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
- Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
- Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
- Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
- Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
- Interviu cu un „agent străin” în Rusia
Corespondență din Cracovia:
Corespondență din Slovacia: