În pofida evidenței fotomontajului, pe Instagram a făcut valuri o fotografie cu o fetiță cu mască de gaze pe figură ce ține un urs koala în brațe, iar pe fundal se văd flăcări. Autoarea postării a precizat că este un fotomontaj doar ca update, după ce mai mulți utilizatori și-au exprimat dubii legate de autenticitatea imaginii.
Imaginile cu animale în suferință provoacă pentru mai toată lumea o senzație de disconfort, iar acest lucru a fost folosit fără rețineri. O fotografie a unui koala epuizat, cu labele puse în boluri cu apă, a fost deseori prezentată ca nouă deși datează din 2015.
Și cangurii au fost folosiți ca metodă de emoționarea a publicului de dragul unei cauze nobile, chiar dacă asta înseamnă falsificare adevărului. Un colaj cu două fotografii cu canguri au fost însoțite de un mesaj lacrimogen prin care se face legătura cu incendiile: ”Ce am făcut? Îmi pare atât de rău, mă doare inima”.
Numai că fotografia cu cei doi canguri care se îmbrățișează datează din 2010 când a fost publicată pe un blog specializat de muzică, iar cea cu cangurul care îmbrățișează o femeie este din 2016, fiind o captură video de la un centru de îngrijire a acestor animale, ”The Kangaroo Sanctuary”.
Un alt ”hit” la mistificării online este o imagine ca fiind o fotografie din satelit a continentului australian cuprins de flăcări. De fapt, este un model 3D realizat de un artist care a compilat datele vizuale ale incendiilor culese de NASA din 5 decembrie până astăzi.
Diseminarea în spațiul online și chiar în mass media a unor imagini trucate sau inactuale precum și prezentarea unor informații false ca fiind certitudini științifice au fost constatate și în cazul incendiilor din pădurea amazoniană, când aceste afirmații sau imagini false au fost utilizate pentru a blama autoritățile din Brazilia sau fermierii.