- Conform Informației de Harghita, în acea noapte a căzut la pământ „mai mult de jumătate din volumul de lemn aprobat pentru recoltare într-un an în tot județul”, adică circa 800..000 de metri cubi. Vestea despre dimensiunile dezastrului a ajuns în presa națională abia după o lună, într-o știre Agerpres.
Pandemia a venit prea repede pentru o problemă gravă. Cum nici turismul n-a respirat din februarie anul trecut, efectele unei nenorociri din noaptea dintre 5-6 februarie 2020 au rămas discutate doar la nivel local.
Pentru că peste un colț al județului Harghita, bogat în păduri și cu o natură care acaparează orașul Bălan, poți spune că a trecut uraganul. Nu e o exagerare, suficiente dealuri arată și acum, la un an și trei luni distanță, de parcă au fost rase de un ciclon de tip Făcăeni. Și asta pentru că a fost ceva asemănător.
Astfel, la început de februarie 2020, cu doar câteva săptămâni înaintea primului caz de coronavirus din țară, liniștea orașului minier Bălan a fost zdruncinată de o furtună. Mai întâi a căzut lumina, serviciile, s-au închis școlile. Apoi, pe lumină, s-au văzut și celelalte efecte. Vestea a ajuns strecurată într-o știre cu fenomene extreme din țară, pe PRO TV și Evenimentul Zilei.
De la copaci căzuți pe drum la versanți fără copaci
Prima oară, presa locală, singura care a dezbătut subiectul, a prezentat ce se știa – au căzut câțiva arbori pe drumul care leagă comuna Sândominic de Bălan, cum ar fi în această știre din Ziar Harghita. E singurul drum de acces către oraș, celălalt, unul forestier spre Gheorgheni, fiind accesibil doar pentru mașini de teren.
Imaginile nu erau liniștitoare pentru locuitori, însă oroarea era pe dealuri. Versanți întregi, rași la pământ. Dealuri cu toți copacii căzuți la pământ.
Imediat, după cum nota Szekelyhon, ziar de limbă maghiară din România, circa 13.000 de polițiști, pompieri și angajați ai statului au intervenit în zonele afectate.
De vină, conform aceleiași surse, a fost o parte dintr-un ciclon extrem de puternic, denumit Ciara, care a lovit Europa la început de februarie și a făcut 13 victime. Plus pagube de 1,9 miliarde de euro.
După mai bine de o săptămână, autoritățile din România au pus cap la cap pierderile și au stabilit ce cantitate de pădure a fost lăsată la nivelul solului.
800.000 de metri cubi, la pământ
După două săptămâni, pe 18 februarie, Informația de Harghita a oferit primele cifre după nenorocire. Ziarul local a punctat că „peste 800.000 metri cubi de material lemnos” au fost puși la pământ.
1.300.000 metri cubi de lemn fuseseră exploatați în Harghita cu doi ani înainte, în 2018
Asta ar însemna, conform aceleiași surse, „mai mult de jumătate din volumul de material lemnos aprobat pentru recoltare într-un an în judeţ”. În tot județul Harghita!
Presa națională a reacționat și ea după o lună, singura agenție care a scris despre urmări fiind Agerpres.
Sub titlul „Peste jumătate dintre traseele turistice din judeţul Harghita, afectate de arborii prăbuşiţi în furtunile înregistrate recent”, agenția prezenta urmările care puteau afecta grav turismul local în 2020. Peste doar câteva zile, România intra, însă, în starea de urgență.
Traseele turistice afectate grav și acum
La un an distanță, echipa Libertatea a încercat unul dintre cele două trasee care duc la Piatra Singuratică din masivul Hășmașul Mare, accesibilă din orașul Bălan.
Drumul, care începe în valea pârâului Szep – care se varsă la drumul principal în râul Olt – merge pe un drum forestier vreme de 20 de minute, după care este deviat printr-o pajiște. Deoarece bucata de pădure este rasă!
Aplicația Munții Noștri sfătuiește utilizatorii și iubitorii drumețiilor să evite cu totul cealaltă variantă de a ajunge la Piatra Singuratică, cea care urcă mult mai abrupt din centrul orașului Bălan.
„Din păcate acest traseu a fost afectat grav de furtuni / doborâturi de vânt în iarna 2020 și este impracticabil – traseu închis! Vântul a bătut cu peste 120 km/h și a afectat pădurea de molid încă înghețată…”, se arată în descrierea traseului.
Drumuri făcute praf
În mijlocul versanților pustiiți, de unde răsar tractoare, excavatoare și alte utilaje care cară la foc automat ce a mai rămas din pădurea de molid, localnicii deplâng situația și n-au amintiri plăcute din februarie 2020.
„A fost un zgomot infernal”, povestește un localnic. „Apoi am văzut ce s-a întâmplat cu adevărat pe lumină”.
El spune că, pe lângă distrugerea naturii, mașinile care duc zilnic buștenii au afectat grav drumurile de pământ, care azi sunt adevărate mlaștini de noroi.
„Noi i-am lăsat pe băieții cu tractoare, camioane, înțelegem situația, însă drumurile sunt afectate”.
Astfel, drumul către izvoarele Oltului, făcut pe un drum forestier, băltește în noroaie. Doar mașinile de teren se încumetă să urmeze invers cursul râului care taie jumătate de Românie.
Pădure de film HBO
În 2019, cu un an înainte de nenorocire, a fost lansat filmul Valan: Valea Îngerilor, filmat în proporție de 90% în Bălan. În lungmetrajul ce se poate viziona pe platforma HBO GO, un polițist plecat la Brașov se întoarce în orașul montan Valan, unde s-a născut și a copilărit, pentru a ancheta descoperirea unui cadavru în pădurile bogate din zonă.
Într-un articol pentru Cineuropa, Fabien Lemercier remarcă pădurea de la Bălan. „Béla Bagota profită de fundalul montan spectaculos îmbrăcat în pădure și acoperit de zăpadă pentru a oferi un film de efect”.
Este debutul cinematografic al regizorului maghiar Béla Bagota. O parte dintre actori sunt maghiari, o parte sunt români, dialogurile fiind purtate și în română, și în maghiară.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro