Poate veti fi surprinsi sa aflati ca exista si oameni  incantati sa lucreze in noaptea de Revelion. Mircea Ilea, mecanic de locomotiva, prezent la lucru in urma cu patru zile, nu stie la al catelea Revelion petrecut pe sine se afla. “Cand iti place ceea ce faci treci peste orice, iar condusul trenurilor este viata mea”, ne-a declarat acesta.

Mircea Ilea, de 40 de ani, este un om putin diferit fata de multi dintre noi. “Un om ciudat”, l-ar califica multe persoane, grabindu-se, insa. “Imi place sa lucrez in noaptea de Revelion”, ne-a declarat el, in urma cu cateva zile. Pasiunea de a conduce trenuri i-a creat acestuia un fel de dependenta pentru locul de munca. “Am fost prezent la serviciu in seara de 31 decembrie 2005. La ora 19.00, am plecat din Gara de Nord catre Galati, trenul fiind aproape plin”, isi incepe Mircea Ilea povestea. La 22.45 era deja in Galati. Cateva ore mai tarziu, majoritatea romanilor marcau trecerea dintre ani. “M-a prins impreuna cu colegii la depoul din Galati. Ne-am urat un An Nou fericit, insa nu am ciocnit nimic, pentru ca nu avem voie sa bem in timpul serviciului. La ora 1.00 am plecat in dormitor, pentru ca a doua zi, la 9.20, plecam spre Bucuresti”, ne-a spus Mircea. El nu mai stie numarul noptilor de Revelion petrecute la serviciu, insa intotdeauna prima experienta de acest gen e imposibil de uitat. “Eram ajutor de mecanic, prin 1992. Atunci eram doi oameni in locomotiva. Ne-a prins miezul noptii pe traseu. Veneam de la Constanta, iar la Valu lui Traian vedeam oamenii cum iesisera in curte si ciocneau paharele cu sampanie. Gratarele fumegau, iar noi munceam. I-am salutat pe toti oamenii pe care i-am vazut, cu sirena locomotivei, iar ei inaltau paharele catre noi”, isi aminteste Mircea Ilea.

Nimic insa nu l-a descurajat. “Cand am devenit mecanic, prin 1998, eram deja singur in locomotiva, si s-a intamplat sa petrec chiar si asa venirea Anului Nou. Sunt insa niste senzatii pe care le traiesti atunci cand esti pe traseu. Mie imi place ceea ce fac si nu as renunta pentru nimic in lume la aceasta meserie. Simti cum trec anotimpurile si vezi niste peisaje unice”, ni s-a confesat Mircea.

Aceasta pasinue, insa, l-a instrainat pe Mircea putin cate putin de cei din jurul sau. “Am o fetita, dar sunt divortat”, ne-a spus Mircea. “An de an tinem cont de cine a lucrat anul anterior in seara de Revelion. Cand sunt comenzi suplimentare de trenuri, se incalca aceasta regula. Nimeni, insa, nu s-a impotrivit, pentru ca tuturor conductorilor de locomotiva le place foarte mult ceea ce fac, iar acest program, care pentru multi pare imposibil, este tratat cu multa seriozitate de ei. Au o meserie comparabila cu a pilotilor. Aceste responsabilitati ii departeaza de multe ori de familie si de aceea se ajunge si la astfel de situatii triste”, ne-a declarat Teodor Alexandru Gavris, directorul Depoului Bucuresti.

Urmărește-ne pe Google News