‘Imi tremura picioarelede emotie ca sunt acasa’

Romanii plecati la munca in strainatate se intorc pe capete acasa. Nu de tot, ci in concediu. Peste 230.000 de cetateni care muncesc de zor in Occident au revenit la locurile natale, in ultima saptamana. Traficul auto din punctele de frontiera a fost mult ingreunat, lucratorii vamali avand de procesat in fiecare zi si 17.000 de pasapoarte pentru fiecare punct de control. Fericiti ca in sfarsit isi vor petrece vacanta mult-asteptata alaturi de cei dragi, romanii nu si-au ascuns emotia si au decalarat ca totusi “nicaieri nu este mai bine ca acasa”.

Romania isi reprimeste cu bratele deschise capsunarii din Spania, muncitorii de pe santierele Italiei, Germaniei sau Angliei. Dupa un an de munca aproape istovitor, romanii trag acasa, vin la familii, la rude sau la prieteni. Multi obositi, dar bucurosi ca au ajuns pe pamant romanesc. Cu masinile burdusite de cadouri pentru cei dragi, ei s-au napustit asupra punctelor de trecere a frontierei. Spre exemplu, in ultimele zile, prin vamile aradene au intrat in tara circa 40.000 de turisti, majoritatea prin Vama Nadlac. Conform politistilor de frontiera, cei mai multi turisti sunt cetateni romani care lucreaza in strainatate si  se intorc la familiile din tara pentru petrecerea concediului.

Autoritatile au intrat in stare de alerta si fac eforturi pentru a normaliza in cel mai scurt timp situatia. “Traficul cel mai mare prin vama Nadlac s-a inregistrat la sfarsitul saptamanii trecute, cand in numai trei zile au intrat si iesit din tara aproximativ 60.000 de cetateni, romani si straini. A fost perioada de varf din aceasta vara insa s-au luat toate masurile pentru ca formalitatile de verificare a documentelor sa se efectueze intr-un ritm cat mai bun. Ii intelegem pe oameni, multi dintre ei au venit de la mii de kilometri departare asa ca am facut tot posibilul sa ii tinem cat mai putin in vama”, explica Ioan Handra, seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera.

„Verificam circa 17.000 de pasapoarte pe zi”

Pentru fluidizarea circulatiei in toate punctele de frontiera au fost create aretere separate pentru cetatenii UE si pentru persoanele cu handicap, bolnave sau cu copii mici si s-au luat masuri de supraveghere pe comunicatiile care fac legatura intre localitatile de frontiera si punctele de trecere, in vederea evitarii unor eventuale blocaje de circulatie. “Cu aceasta situatie ne intalnim in fiecare vara, se stie ca luna august este luna concediilor pentru multi dintre ei. Intr-o zi normala de lucru, media e de 4.000 de pasapoarte verificate iar in aceasta perioada am ajuns si la 17.000. Este vorba de un volum de munca imens”, ne-a declarat Cosmin Boldis, seful Punctului de Politie Frontiera Nadlac.

Politistii le recomanda turistilor care vin de departe sa se opreasca la hoteluri pentru a se odihni, pentru ca cele mai multe accidente au loc pe fondul oboselii la volan, multi turisti venind de la mii de kilometri departare.

„N-a mai fost in tara din toamna lui 2004”

Mihai Micu, de 50 de ani, a ajuns la Vama Nadlac aproape epuizat. A plecat tocmai din Taragona, Spania, si dupa un drum de aproximativ 24 de ore cu masina prin toata Europa spune ca abia asteapta momentul in care va deschide poarta casei parintesti din Sibiu, va descarca din masina bagajele si cadourile pentru cei dragi si se va intinde in pat. “Nu am mai fost in tara din toamna anului 2004, imi era teribil de dor, abia asteptam sa ajung. Sunt obosit dar sunt fericit, am ajuns in sfarsit in tara mea. E un sentiment placut sa te stii acasa”, au fost primele lui cuvinte.

Este insotit de cele trei fete si de sotie si spune ca experienta muncii in strainatate nu se compara cu nimic altceva.

“Nu este asa cum cred unii, acolo chiar nu umbla cainii cu covrigi in coada iar chestia asta am simtit-o pe propria piele, acolo chiar se munceste. Dar, spre deosebire de Romania, acolo esti apreciat daca iti vezi de treaba si faci exact ceea ce ti se spune”. Reintalnirea cu tara i s-a parut de-a dreptul emotionanta. “Acum ma gandesc ca nu exista oras mai frumos decat Sibiul meu drag. N-as fi plecat, va rog sa ma credeti, daca nu as fi fost nevoit. Am venit acum pentru ca asta este perioada noastra de concedii, in restul anului nu putem pleca, am fi venit de Craciun, anul trecut, dar am avut ceva probleme de rezolvat”.

„Nu poti da amintirile la o parte”

Din Torino, orasul sobru al nordului Italiei, s-a intors si Catalin Miron, un bacauan in varsta de 34 de ani. La bordul unui automobil Fiat si insotit de sotie si fetita, Catalin tocmai a terminat formalitatile de verificare a actelor si se pregateste pentru inca o portiune sanatoasa de drum. Cu siguranta cea mai placuta. “Abia astept sa ajung acasa, abia astept. Imi tremura picioarele de emotie. Am stat putin in vama dar asta e situatia, suntem foarte multi care ne-am intors intr-un timp foarte scurt. Eu am intrat si acum pornesc direct spre casa”, spune el fericit.

Micuta Roberta, fetita lui Catalin, s-a nascut la Torino, are cinci anisori si desi nu stie sa vorbeasca la perfectie limba romana intelege tot ce i se spune. “E o problema cu copiii nascuti in afara granitelor tarii. Ma uit la fetita mea, cand se apropie luna august spune tot timpul ca vrea la bunica, ca vrea in Romania, si cand ajungem acasa dupa o saptamana sau doua, gata, se plictiseste si vrea in Italia.

Este plecat de sapte ani la munca, vine destul de rar in tara, o data sau de doua ori pe an, dar spune ca parca ceva s-a schimbat. “Nu stiu, se simte ca se fac eforturi, spre deosebire de alti ani in care simteam efectiv ca isi bat joc de noi. Una peste alta, nu poti sa dai amintirile la o parte, aici este locul nostru, aici vrem sa ne intoarcem, in nici un caz nu vom ramane acolo definitiv. Doar sa ne facem si noi un rost pe lumea asta si venim acasa”.

Trag acolo si nu prea ai ce sa le faci”, spune el usor amuzat.

„Vin din Italia, dar nu ma dau jos din masina pana acasa”

Romania l-a reprimit cu bratele deschise si pe Mihai Ciobanu. Are 29 de ani, 2 copii, este din Roman si a plecat in urma cu sase ani tot la Torino, pentru a-si face un rost in viata. Munceste sezonier, se descurca. Acum s-a intors si spune ca dorul de tara, de cei dragi si de locurile in care a copilarit aproape ca l-au coplesit. “Nici nu va imaginati ce dor imi este, ma topesc efectiv de dorul lor, cateodata imi vine sa plang, dar n-am plecat pentru ca asa am vrut eu, am fost nevoit. Fiecare doreste ce este mai bun pentru el si familia lui iar daca acest lucru nu l-am putut face aici, in Romania, am incercat afara. Acolo am reusit”. Ars la fata de soarele Italiei, Mihai spune ca nici nu mai are puterea sa coboare din masina, dar pentru ca nu si-a mai vazut parintii si rudele de un an de zile va merge drum intins pana la Roman.

Despre Italia numai vorbe de bine, dar recunoaste ca acolo “cine nu rezista nu exista”. “Viata este foarte, foarte scumpa, in doi ani de zile vreau sa strang suficienti bani sa imi fac o casa aici, in Romania, asa ca trebuie sa ma abtin de la multe capricii. Dar voi reusi”, spune el hotarat.

Urmărește-ne pe Google News