Comentează“Spre deosebire de adulți, care atunci când își pierd mirosul și gustul pot să se gândească foarte serios la coronavirus, la copii nu există un pattern (n.r. – tipar) caracteristic”, spune pentru Libertatea medicul pediatru Mihai Craiu.
“Copiii mai mici infectați cu noul coronavirus nu dezvoltă, în general, simptome sau prezintă simptome minore, care pot duce la eșecul diagnosticării virusului. Semnele extrem de caracteristice în rândul adulților, cele ale pierderii gustului și mirosului, nu au fost deloc observate la copiii cu vârsta sub 15 ani”, explică și Bruno Hoen, director de cercetare medicală la Institutul Pasteur și autor al unui studiu care a cercetat evoluția COVID-19 la copii.
Pediatrii din toată lumea au observat două fenomene:
- Copiii reprezintă între 5 și 10% din toate cazurile diagnosticate. Asta pentru că severitatea bolii la copii este atât de mică, încât nu e adusă în atenția cadrului medical, precizează dr. Craiu.
- “Spre deosebire de acum o lună și jumătate-două, când vedeam ocazional câte un copil infectat, acum avem copii în fiecare zi cu cele mai diferite forme de boală: de la simplă urticarie/erupție pe piele până la dureri de abdomen acut chirurgical care mimează o apendicită, adică dureri mari de tot de burtă”, mai spune pentru Libertatea dr. Mihai Craiu.
Negaționiștii vs oamenii terorizați de coronavirus
Creșterea numărului de cazuri din ultimul timp reflectă faptul că s-au format două categorii foarte diferite de percepții: “Sunt unii care neagă complet existența virusului și o a doua categorie de oameni, care sunt complet terorizați de probabilitatea de a fi infectați cu noul coronavirus și stau acasă, iar boala lor cronică de fond sau boala nou apărută la copilul lor este adusă într-un stadiu tardiv”, mai precizează dr. Mihai Craiu, care este și fondatorului paginii Spitalul Virtual pentru Copii.
Mesajul acestuia pentru părinți este: “Dacă de voi nu vă interesează, de sănătatea voastră, trebuie să vă intereseze de faptul că vă veți infecta copiii și bunicii”.
Trebuie spus populației că trebuie să se adune, că altfel ne vom duce către un dezastru.
Dr. Mihai Craiu:
Cum se pot proteja părinții nevoiți să aibă grijă de copiii lor?
Așa cum au făcut-o și în cazul altor afecțiuni febrile, precum gripa sau răceala, care au putut fi controlate de acasă, spune medicul.
Igiena perfectă a mâinilor, după ce au schimbat copilul, după ce i-au dat de mâncare, deci după ce ar fi putut să se întâlnească cu secrețiile biologice ale acestuia. În cazul în care vorbim de un copil foarte mic, de un sugar sau de un preșcolar, care eventual și doarme în pat cu părinții sau trebuie îngrijit în proximitate, în aceste scenarii, părinții trebuie să poarte și o mască.
Dr. Mihai Craiu:
Aceste sfaturi sunt valabile pentru cazurile în care copilul poate fi tratat acasă, la recomandarea doctorului de familie și/sau pediatru, și nu necesită spitalizare.
Boala poate fi mult mai severă cu părinții decât cu copiii lor
“O mamă neinfectată, în cazul în care face o afecțiune acută, e foarte puțin probabil să aibă aceeași severitate minoră ca la un sugar sau la un preșcolar. E foarte probabil ca mama să fie mult mai bolnavă, de asta părinții trebuie să se gândească și că pentru cei mici ei trebuie să rămână în siguranță”, mai punctează medicul pediatru.
Maria, 35 de ani, povestește pentru Libertatea că fetița ei de 6 ani și jumătate s-a infectat cu COVID-19, dar a fost asimptomatică, în afara “unor bubițe pe mâini și piept”. Boala s-a manifestat însă diferit la părinți.
“Am început să am simptome: febră în jur de 38, stare de oboseală, dureri de oase și mușchi. Stările au persistat în următoarele 5 zile, apărând și alte simptome: tuse seacă extrem de agresivă, lipsa totală a mirosului, scaune diareice, gustul diminuat, dureri de cap. Soțul a dezvoltat aceleași simptome”, explică tânăra mamă.
Toți au fost testați prin DSP și s-au autoizolat timp de 14 zile, spune Maria.
“Copiii mai mici de 10 ani transmit virusul altora mult mai rar decât adulții, dar riscul nu este zero. Cei cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani pot răspândi virusul cel puțin la fel de bine ca adulții”, arată un alt studiu, citat de The New York Times.
Și Roxana, o mamă de 24 de ani, spune că fetița ei a luat COVID-19 de la una dintre educatoarele de la grădiniță. Toată familia a avut simptome medii.
“La două zile după ce am aflat că educatoarea e pozitivă, mie și fetiței ne-au apărut primele simptome. Fetița a început cu o tuse seacă destul de sâcâitoare, febră 38,5 și secreție nazală abundentă. Erau simptome diferite față de cum sunt la răceală/gripă. Eu am început să am dureri musculare, o durere de cap îngrozitoare și durere în gât, o stare de oboseală dubioasă și gustul pierdut pe jumătate. Iar la soț au început să apară la două zile distanță de noi. 12 zile au ținut toate simptomele”.
Cazurile grave, extrem de rare
Dintre cazurile grave, din România, amintim situația de luna trecută, în care un copil de 4 ani, cu comorbidități accentuate, a murit la Spitalul de Urgență din Târgu Mureș. Și la Sibiu, alți patru copii cu comorbidităţi, pozitivi COVID-19, erau internaţi la Terapie Intensivă.
Medicul Mihai Craiu a spus atunci într-o postare pe Facebook că astfel de cazuri sunt extrem de rare, dar asta nu înseamnă că părinții trebuie să se bazeze pe faptul că, în general, copiii fac forme ușoare.
“Ştim că infecţiile acute pot să omoare persoane de orice vârstă, de la copii nenăscuţi până la seniori cu vârste apreciabile. Infecţiile acute pot sfârşi viaţa unor persoane extrem de fragile, cu multe comorbidităţi sau a unora care nu au nicio maladie cunoscută”, a scris medicul pe Facebook.
Efectele pandemiei asupra educației
Doctorul Mihai Craiu susține că nu copiii sunt principalul vector de transmitere a virusului SARS-CoV-2 în comunitate. Medicul mai spune că autoritățile ar trebui să facă o strategie pe termen mediu, în așa fel încât să fie posibilă deschiderea școlilor. Așa cum se întâmplă în Franța, de exemplu, țară aflată în carantină de săptămâna trecută, unde școlile și liceele au rămas deschise.
Impactul emoțional și educațional e devastator la copiii mici. Chiar astăzi vorbeam cu o mamă de pacient internat: Da, lucrez de acasă, dar învățământul ăsta online pentru un copil care trebuie să învețe să scrie la clasa zero este o mizerie.
Dr. Mihai Craiu:
Un raport recent al UNICEF arată efectele pandemiei asupra generației de copii de astăzi, mai ales în țările în care accesul la educație era precar și înainte de pandemie:
“188 de țări au impus închiderea școlilor la nivel național, afectând peste 1,6 miliarde de copii și tineri. Pierderile potențiale care se pot acumula în procesul de învățare pentru generația tânără de astăzi și pentru dezvoltarea capitalului uman sunt greu de înțeles. Peste două treimi din țări au introdus o platformă națională de învățare la distanță, dar în țările cu venituri mici, ponderea este de doar 30%. Înainte de această criză, aproape o treime din tinerii lumii erau deja excluși digital”.
“Efectele nocive ale acestei pandemii nu vor fi distribuite în mod egal. Se așteaptă ca acestea să fie cele mai dăunătoare pentru copiii din cele mai sărace țări și din cele mai sărace cartiere și pentru cei aflați deja în situații dezavantajate sau vulnerabile”, subliniază UNICEF.
Numărul copiilor care trăiesc în sărăcie multidimensională – fără acces la aceste servicii esențiale – a crescut cu aproximativ 150 de milioane din cauza pandemiei de COVID-19, conform unei analize Salvați Copiii și UNICEF.
În ceea ce privește ultimele statistici legate de infectarea cu noul coronavirus în România, aveam un total de 250.704 cazuri confirmate; 71% dintre oamenii infectați s-au vindecat, iar 3% au decedat, mai arată cele mai recente cifre.
Fotografii: Shutterstock, 123rf