ComenteazăDupă contaminarea în masă din martie a personalului medical și auxiliar, dar și a sute de pacienți, cadrele medicale de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arată comportamentul unei comunități imunizate, spun cei care îl conduc.
75-80% din angajați au trecut în prin boala provocată de noul coronavirus în primul val. Asta nu înseamnă că suntem mai relaxați acum, ci mult mai bine pregătiți pentru ceea ce urmează.
Managerul Alexandru Calancea, pentru Libertatea:
Șeful secției de cardiologie, Calancea a preluat conducerea spitalului la 1 iulie și se declară un adept strict al respectării regulilor de prevenire a răspândirii COVID. ”Purtarea măștii, circuitele medicale și distanțarea socială sunt regulile de aur din spital. Sunt reguli ce trebuie respectate și de la care nu o să abdic”, a declarat managerul.
”Anticorpii dispar, dar rămân în memoria sistemului imunitar”
– Domnule doctor, cum este însă cu imunitatea dobândită? Au trecut 6 luni de la criza din primăvară, perioadă în care, spun studii medicale, durabilitatea anticorpilor COVID scade. Au dobândit angajații spitalului imunitate în pragul valului al doilea?
– Am citit aceste studii care spun că anticorpii durează până la 60 de zile, maximum 80 de zile. Dar să știți că imunitatea nu stă numai în anticorpi. Și limfocitele T sunt la fel de importante și sunt cele care au acea memorie a sistemului imunitar.
”Cei care au făcut o dată boala sunt mai feriți decât cei care nu au trecut prin ea. Cred că cel mult pot face o formă ușoară a bolii”
– Confirmați informația conform căreia acum două cadre medicale a spitalului sunt pozitive?
– Da. este adevărat, avem un medic și o asistentă medicală, dar nu s-au infectat la locul de muncă. Chiar au declarat că au fost contacți cu persoane depistate pozitiv ulterior.
– Sunt din rândul celor infectați în martie, aprilie?
– Nu. Sunt cadre medicale care nu au mai trecut prin boală.
– Care credeți că este provocarea din al doilea val?
– O gestionare din mers a crizei medicale. Dau ca exemplu situația pe ultimele două luni a spitalului nostru, carea devenit și a rămas unul de COVID, dar care trebuie să se ocupe și de cazurile urgente din județ. Este vital ca cei care se află la nivelul decizional să se gândească și la ceilalți bolnavi. Când am reluat internările multidisciplinare, pacienții cu afecțiuni cronice au ajuns la noi decompensați, cu tratamente întrerupte și pentru mulți a fost prea târziu.
”Trebuie să comunicăm, să explicăm mai mult”
– Câți pacienți COVID aveți acum în spital?
– În septembrie aveam în jur de 200 de pacienți și numărul lor creștea. După o regândire a gestionării pandemiei la nivel județean s-au redeschis alte unități medicale. Cazurile asimptomatice și ușoare au fost preluate de spitalul din Rădăuți și noi am ajuns de zece zile să ne stabilizăm la 155 de cazuri. Presiunea a scăzut. În același timp, trebuie să câștigăm încrederea populației pentru ca cei asimptomatici sau cu forme ușoare să accepte să se izoleze acasă și să fie monitorizați de medici.
– Dar de ce este nevoie de convingere?
– Pentru că dacă în iulie, august nu reușeam să-i ținem pentru supraveghere în spital, toți dorind să se externeze, acum toți vor să rămână în spital până se negativează. Unii vor avea test negativ și după 4 săptămâni, asta nu înseamnă că trebuie să stea în spital până atunci pentru că ocupă locul unui pacient cu o formă mai gravă, care chiar trebuie să fie supravegheat medical. Acest aspect, cred eu, trebuie explicat mai bine populației.
Cazul medicului de la SJU Suceava care s-a infectat de două ori
Doctorul Monica Terteliu, șefa Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Suceava, este primul și singurul caz documentat al unui cadru medical care a trecut prin boala COVID de două ori.
Monica Terteliu a avut un prim test pozitiv în martie, iar al doilea, la începutul lunii iunie. Prima dată a făcut o formă asimptomatică a bolii, a doua oară a dezvoltat o formă mai gravă. Libertatea a întrebat medicul dacă și-a verificat titriul de anticorpi după reinfectare.
”Da, și aveam un titru foarte scăzut. Nu am dezvoltat foarte mulți anticorpi”, a declarat ieri doctorul infecționist.
Cazul izolat al Monicăi Terteliu a dat naștere mai multor teorii în rândul infecționiștilor români. Fie prima infectare a fost doar o ”colonizare nazală și atât”, fie noul coronavirus poate rămâne în organism în stare latentă și se poate reactiva pe fondul unei imunodepresii.