Comentează- Cel mai recent studiu anunță că vaccinul dezvoltat de Oxford și-a demonstrat eficiența în proporție de 62% când a fost administrat în două doze puternice.
- Eficacitatea vaccinului crește la 90% pe grupul de voluntari cărora li s-a administrat o primă doză mai slabă, urmată de una mai puternică.
- Vaccinul de la Oxford este mult mai ieftin, mai ușor de administrat și de transportat decât celelalte dezvoltate de Pfizer și Moderna, care au anunțat însă o eficiență similară de 95%, indiferent de doza administrată.
- Ștefan Dascălu explică, pentru Libertatea, diferențele dintre candidații la vaccinul anti-COVID și încercările sale de a ajuta la informarea populației din România despre importanța vaccinării.
Importanța unei campanii serioase de vaccinare
Deși se află la mii de kilometri distanță, cercetătorul a încercat să dea o mână de ajutor autorităților române încă din luna aprilie, când țara se afla în stare de urgență și era nevoie de o monitorizare atentă a cetățenilor care se întorceau din Diaspora.
Ștefan Dascălu povestește că a colaborat cu autoritățile publice din România pentru a ajuta sistemul sanitar și o mai bună informare a oamenilor.
Cercetătorul subliniază și importanța unei campanii serioase de educare cu privire la vaccin, „ținând cont că avem probabil cea mai mare rată de scepticism cu privire la vaccinare și cea mai mică acoperire pentru bolile de vaccinare din toată Europa”.
Epidemia de rujeolă și valul anti-vaccinare
A vrut să-și ofere expertiza, alături de alți colegi cercetători, din România și Marea Britanie, tocmai pentru că a observat nivelul alarmant în care a scăzut vaccinarea împotriva rujeolei de la un an la altul.
În România, epidemia de rujeolă, care a pornit în 2016, continuă să infecteze oamenii. S-au înregistrat aproape 20.000 de cazuri, cu 64 de decese, majoritar, în rândul copiilor. Cauza principală: lipsa vaccinării – o problemă asupra căreia Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a insistat mai ales în pandemia de coronavirus.
Motivele care au dus la o astfel de situație, crede Ștefan Dascălu, sunt valul antivaccinare, prezent și în alte țări, dar și „fondurile pe care le alocă autoritățile competente în campanii de informare și educare a populației”, care deseori sunt insuficiente. „Este nevoie, de asemenea, și de implicarea eficientă a personalului medical în administrarea vaccinurilor.”
La noi nu există, în momentul de față, o lege a vaccinării – și a nu se înțelege prin asta un vaccin obligatoriu. Nu sunt adeptul acestui lucru, pentru că știu că nu va merge. Dar un cadru legislativ este absolut necesar oricărui sistem de prevenție prin vaccinare. Avem niște protocoale de achiziționare, de distribuție și administrare de vaccin, dar nu există ceva colectiv, care să închege totul.
Ștefan Dascălu:
Românii sunt sceptici în fața vaccinului anti-COVID
Ultimele statistici care au apărut în spațiul public arată că românii sunt aproape la fel de reticienți în fața vaccinării anti-COVID ca și francezii: 40% dintre conaționali spun că nu vor să se imunizeze.
Lucrul ăsta este alarmant – degeaba vom avea un vaccin, întrebarea este ce vom face cu el? Ne bucurăm că apare, dar nu ne prea ne gândim cum va fi distribuția, organizarea și acceptarea de vaccin în România.
Ștefan Dascălu:
Acesta explică, bazat pe studiile pe care le-a făcut, că un număr mare de români nu refuză vaccinul categoric – ei reprezintă categoria de mijloc, cei care „au auzit de la cineva că vaccinurile sunt rele”.
„Dar ei sunt categoria de oameni la care vrem să ajungem prin informare și educare. Ori, lucrurile astea nu sunt suficiente doar printr-o campanie la TV. Trebuie făcute studii și aduse argumente de bază care să-i convingă.”
Cum se diferențiază vaccinul de la Oxford de cele de la Pfizer și Moderna
Cercetătorul în imunologie a explicat diferențele între cei trei candidați la vaccinul anti-COVID, prin comparație.
„Vaccinul de la Oxford este diferit, pentru că folosește un alt tip de virus care a fost modificat, astfel încât, el nu poate să se replice la noi în organism, să cauzeze boală, dar el intră în celule și le face să producă o componentă din capsula virală a virsului SARS-CoV-2, pentru o scurtă perioadă de timp. După care este eliminat cu totul. În perioada în care această pseudo infecție are loc, în organismul nostru, celulele produc componenta din virusul SARS-CoV-2 și alterează sistemul imunitar, care între timp își dezvoltă apărare și memorie împotriva ei.”
În momentul în care intrăm în contact cu boala, cu adevăratul SARS-CoV-2, avem deja anticorpi și sistemul imunitar împotriva virusului.
Vaccinul de la Pfizer folosește același principiu, explică cercetătorul, dar prin alt mecanism: în loc de vector viral – cum este vaccinul de la Oxford – el folosește material genetic, ARN-ul.
„Trimite acel ARN, care codifică componenta din virus în interiorul celulelor, și ele decodifică, transformă ARN-ul în proteină. Folosesc instrucția din materialul genetic și o produce tot pentru o perioadă scurtă de timp, dar suficient încât sistemul imunitar să recunoască proteina și să dezvolte apărarea specifică împotriva ei.”
De ce e mai greu de distribuit vaccinul de la Pfizer
Diferența între cele două – în sensul de stocare și distribuție – derivă tocmai din faptul că vaccinul de la Pfizer și cel de la Moderna folosesc materialul genetic, ARN-ul, care este în sine o moleculă instabilă, explică Ștefan Dascălu.
„Fiind instabilă, ea necesită un lanț termic foarte scăzut, adică de -70 de grade Celsius. Asta e temperatura de stocare și păstrare a materialului genetic ARN.”
Cel de la Oxford nu necesită treaba asta și s-ar putea să fie stocat chiar la temperatura camerei. Cercetătorii au spus că vaccinul poate fi stocat la 2-8 grade Celsius. Va necesita, așdar, un lanț termic mult mai accesibil. La frigider sau, în cel mai rău caz, congelat.
Un studiu din 2019 estimează că 25% din vaccinuri ajung degradate la destinație. Cele mai frecvente cauze sunt greșelile de temperatură. În cazul vaccinului candidat de la Moderna, compania a anunțat că ar necesita o temperatură de stocare de –20 de grade Celsius.
Cel mai recent studiu arată că vaccinul Oxford este eficient în proporție de până la 90%
În acest studiu clinic condus de Oxford, au fost implicați 24 de mii de voluntari, din Marea Britanie și Brazilia. Au existat 30 de cazuri de Covid la persoanele care au primit două doze de vaccin și 101 cazuri la persoanele care au primit o injecție placebo, scrie BBC News.
Cercetătorii au spus că funcționează la o protecție de 70%, mai mare decât cea a vaccinului gripal. Însă eficacitatea a crescut la 90% la un grup de 3.000 de voluntari cărora li s-a administrat inițial o jumătate de doză, urmată de o doză completă.
„Mare parte din vaccinuri se vor administra în două doze și asta ține doar de natura răspunsului imun împotriva virusului. Se cunoaște deja că infecția este re-posibilă, că imunitatea nu durează aproape toată viața, ca la rujeolă, și știm deja că după o jumătate de an, anticorpii încep să slăbească în fața virusului.
Administrând vaccinul în două doze, oferim sistemului imunitar un boost de imunitate, care va dura și va fi mult mai puternic, fără a cauza nicio altă problemă”, explică cercetătorul.
Frica oamenilor în fața unui vaccin nou
Dezvoltarea unui vaccin durează ani, dar pandemia noului coronavirus a accelerat lucrurile în cazul vaccinului pentru prevenția bolii COVID-19. Asta nu înseamnă însă că cercetătorii „au ars unele etape”, ci că s-au mobilizat mult mai bine și au dezvoltat vaccinului folosind fazele 2 și 3 de studiu concomitent.
În plus, explică Ștefan Dascălu, stadiul preclinic durează uneori mai mult.
„Am avut un background destul de solid pe primul virus SARS, în care s-au continuat cercetările, chiar după eradicarea lui. Mulțumită acestui lucru am pornit cu un avans puternic, ținând cont că există foarte multe similitudini între virusului SARS-CoV-2 din 2004 și cel de acum.
În prima fază a studiului, cercetătorii monitorizează în principal siguranța – înainte de toate. În fazele 2 și 3, se urmărește pacientul periodic, dar orice studiu care atinge faza 3 înseamnă că este sigur. Aici se urmărește eficacitatea vaccinului, explică Ștefan Dascălu.
Dascălu atrage atenția că un vaccin poate să nu ofere protecție completă împotriva bolii, dar poate face ca acea boală să se manifeste mult mai ușor.
Pot exista efecte secundare de lungă durată?
„Răspunsul scurt și simplu este nu”, spune cercetătorul, „ținând de complicațiile devastatoare pe care le poate avea boala COVID-19”.
El adaugă totuși că „la orice substanță, orice supliment alimentar pe care-l administrăm în organism, există un oarecare risc, de alergie, de complicații, dar în niciun caz nu se va pune pe piață ceva cu efecte secundare grave”.
În plus, studiile se fac nu doar pe voluntari sănătoși. În fazele 2 și 3 sunt incluși și oameni din categorii de risc, bătrâni, persoane cu alte afecțiuni, „se urmărește și cum răspunde sistemul imunitar în condiții mai puțin optime”.
De ce a fost oprit studiul la vaccinul din Oxford
Au fost două incidente care au dus la o pauză în studiul celor de la Oxford. Cazul unui voluntar din Marea Britanie care a dezvoltat o boală fără a fi însă confirmată ca o cauză directă a vaccinului administrat. Al doilea a fost voluntarul din Brazilia care a murit de la complicațiile cauzate chiar de COVID.
În ambele cazuri, însă, studiul s-a reluat la puțin timp după, cercetătorii spunând că „nu sunt motive de îngrijorare”.
„Faptul că studiul a fost reluat instant, la două zile după, mă face să cred că persoana respectivă (voluntarul din Brazilia, n.r.) a făcut parte din grupul placebo, spre nenorocul lui. Probabil, dacă nu era din grupul placebo, nu ar fi avut boala și nu ar fi murit”, mai spune Ștefan Dascălu.
Incidentul respectiv cred că ar motiva lumea să se vaccineze, că moartea unui om ar fi putut fi evitată prin administrarea vaccinului.
Ștefan Dascălu:
Guvernul britanic a comandat deja 100 de milioane de doze de vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford, suficient pentru a imuniza 50 de milioane de oameni.