IN A RELATIONSHIP | „PĂI, ȘI EU?” întrebarea adolescenților, atunci când lumea se împarte între vacciniști și nevacciniști

În ultimele săptămâni, rubrica In a Relationship a abordat un subiect delicat și controversat: abuzurile din conversațiile pe tema vaccinării și a pandemiei. Am discutat despre impactul schimbărilor și restricțiilor din ultimii doi ani asupra adolescenților și cum pot răspunde părinții mai bine nevoilor reale ale generației tinere, dar și despre dificultățile întâmpinate de tineri în relațiile lor cu părinții și profesorii. 

PĂI, ȘI EU? este întrebarea de pe buzele tuturor tinerilor, atunci când lumea se împarte între vacciniști și nevacciniști, atunci când apar reguli și interdicții noi peste noapte, atunci când își pierd libertatea și legăturile cu școala sau cu prietenii, dar mai ales atunci când adulții din jurul lor sunt stresați, irascibili, inflexibili și indisponibili.

PĂI, ȘI EU? este solicitarea dreptului la replică al tinerilor, al dreptului de a fi corect informați și de a participa la decizii atunci când în joc este propria lor viață. 

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Ghidul pentru conversații sănătoase despre vaccinare

Principalul instrument pe care campania PĂI, ȘI EU? îl propune atât tinerilor, cât și adulților, este ghidul de conversație în 10 pași pentru o discuție sănătoasă despre vaccinare. Cei zece pași din ghidul de conversație acoperă strictul necesar pentru a produce o schimbare vizibilă într-un conflict de opinie dintre două persoane. Scopul ghidului este să te ajute să eviți transformarea conflictului de opinie (intelectual / cognitiv) într-o ceartă, adică un conflict emoțional interpersonal.

În consilierea psihologică și în psihoterapie există numeroase metode de a lucra cu clienții pentru a dezvolta noi mecanisme de apărare și de adaptare, mai eficiente și mai potrivite pentru nevoile prezentului lor. Ghidul propune în pași concreți niște comportamente ce corespund unor abilități de autoreglare emoțională superioare, astfel încât cititorii să poată descoperi beneficiile acestor mici schimbări de atitudine pe propria piele.  

Oricare ar fi poziția ta vizavi de vaccinare în acest moment, ne bucurăm că ești aici și că ai curiozitatea de a strânge mai multe informații.

Mai toți oamenii au atins deja un nivel de suprasaturație, ca urmare a expunerii constante la răsturnările de situație cu privire la evoluția pandemiei. Iar beneficiile și riscurile vaccinării sunt și ele subiecte controversate, în special atunci când mesajele dominante din media și din spațiul public virtual nu sunt cele ale experților, ci mesajele influencerilor. Informații care se bat cap în cap și deschid o mulțime de contradicții și conflicte între oameni. Așa că iată zece recomandări pentru a face aceste conversații mai ușoare și mai puțin tensionate!

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

1. Propune-ți să înțelegi, nu să convingi!

Pune-ți ca obiectiv să înțelegi poziția celuilalt, nu să-l convingi că tu ai dreptate. Documentează-te din surse de încredere despre subiectul vaccinării (tipuri și tehnologii de vaccin, procentaje și probabilități ale efectelor benefice și ale celor secundare, beneficii și riscuri etc.). Caută resurse și despre cum se duc conversațiile în contradictoriu în general, căci dacă vei aborda subiectul cu cineva care are o părere diferită de a ta, sigur vor apărea și contradicții.

2. Alege-ți bine momentul de a discuta!

Alege-ți bine momentul pentru această conversație dificilă, pe care mai toți oamenii o percep ca pe o amenințare din start. Nu intra în subiectul spinos al vaccinării dacă celălalt a avut o zi lungă și grea, a consumat alcool sau e angajat într-o altă activitate stresantă. Dacă subiectul apare totuși într-un moment pe care nu-l consideri potrivit, amână-l cu o replică de genul „Hai mai bine să discutăm despre asta când nu suntem deja obosiți/ stresați/ supărați.”. 

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

3. Vorbește mai puțin, ascultă mai mult!

Doar așa poți veni cu argumente inteligente, pe subiect, care îl vor face pe celălalt să se simtă măcar ascultat, dacă nu și înțeles. Asta îi poate scădea nivelul de anxietate și defensă partenerului de conversație, care probabil a fost pus la zid de nenumărate ori pentru opiniile sale apropo de vaccinare, restricții sau pandemie. Când vrei să intervii, cere-i permisiunea celuilalt pentru a-ți expune punctul de vedere!

4. Ascultă cu toleranță și curiozitate!

Caută să afli despre experiențele personale, argumentele sau zvonurile care l-au determinat pe celălalt să fie atât de reticent sau de convins cu privire la vaccin. Dacă îi vei înțelege poziția cu adevărat, e mai puțin probabil să-l privești ca pe un inamic în conversație – și vice-versa. 

5. Descifrează-ți senzațiile din corp!

Fii atent la mesajele pe care ți le transmite corpul tău – emoțiile se reflectă în reacțiile fiziologice ale corpului tău pe parcursul unei conversații dificile. Puls crescut, mâini transpirate sau picioare neastâmpărate – toate pot fi indicatori fideli ai nivelului tău de confort. Respiră adânc de câteva ori, închide ochii o secundă și identifică-ți emoțiile asociate cu acele senzații în corp, ca să ai niște repere în plus și să procesezi mai eficient, în timp real, ce se întâmplă cu tine. 

6. Caută un numitor comun ca să obții atenția celuilalt!

Chiar dacă discuția e polarizată puternic între vacciniști și nevacciniști, încearcă să găsești un lucru cu care ambii sunteți de acord și să începi discuția de acolo. Așa vei putea să construiești o argumentație care include acele dorințe sau nevoi comune, iar asta înseamnă mai multe șanse să fii ascultat/-ă și să aveți o conversație sănătoasă. 

7. Mulțumește-i celuilalt că se gândește la binele tău!

Manifestă-ți recunoștința și aprecierea pentru îngrijorările pe care celălalt le exprimă în legătură cu tine: riscurile îmbolnăvirii, riscurile vaccinării sau ale refuzului vaccinării, restricțiile cu efecte negative etc. Dacă doar le ignori sau treci mai departe la a-i demonstra că nu are dreptate să se teamă, celălalt se va simți respins, nedreptățit și va respinge la rândul său ideile tale. 

8. Povestește-i despre propriile tale nesiguranțe!

Fii deschis și vulnerabil! Spune-i celuilalt cum ai ajuns tu la decizia sau perspectiva ta, oricare ar fi ea. Vorbește-i și despre propriile tale îngrijorări sau temeri în legătură cu virusul, vaccinul sau restricțiile, inclusiv cele legate de viitor – nu doar problemele din prezent. Asta îl va ajuta pe celălalt să empatizeze și să renunțe (măcar parțial) la atitudinea defensivă, ostilă sau superioară, ceea ce înseamnă că veți avea mai multe șanse să discutați cu calm. 

9. Dacă treceți la acuzații și generalizări, cere-ți scuze și amână subiectul!

Dacă conversația s-a aprins și a ajuns la forme de abuz clare, mai bine pune-i punct și retrage-te. De exemplu, atunci când ați alunecat către acuzații, reproșuri generalizatoare de tipul „Tu întotdeauna..” sau „Eu niciodată…”, șantaj emoțional, ironizări sau amenințări. Discuția poate continua, dar într-un moment de calm. Cere-ți scuze, spune clar și răspicat că nu ai avut intenția de a-l răni sau acuza pe celălalt și propune-i să lăsați deoparte subiectul până vă liniștiți. 

10. Acceptă că oamenii gândesc diferit uneori, dar cu toții au nevoie de respect!

Acceptă că uneori oamenii pur și simplu au păreri diferite – dar asta nu înseamnă că acea conversație dificilă a eșuat. Uneori, chiar și faptul că de data asta v-ați ascultat mai mult unul pe celălalt sau că nu s-a ridicat tonul poate fi o mare victorie, un pas în plus către o conversație bazată pe respect reciproc. În timp, oamenii care se cunosc mai bine au mai multe șanse de a găsi o cale de mijloc – acel compromis optim pe care îl pot găsi doar împreună, prin onestitate, încredere și toleranță, adică prin respect reciproc. 

Ghidul poate fi descărcat în varianta PDF de pe pagina campaniei paisieu.ro. Tot acolo vei găsi și pachetul de 5 recomandări pentru profesori și formele de abuz din conversațiile despre vaccinare, alături de alte recomandări de lectură și surse de informare cu privire la problematica vaccinării. 

6 clipuri cu cele mai frecvente abuzuri întâlnire de tineri în relația cu adulții din viața lor

Te invit să vizitezi pagina campaniei și să urmărești cele 6 clipuri video cu cele mai frecvente abuzuri întâlnite de tineri. S-ar putea să te amuze sau să te supere, dar cu siguranță te vor face să-ți dai seama cât de normale și obișnuite ți se par aceste de conversații pline de violență emoțională.

Spoturile #MAMA & #TATA pun lupa pe felul în care trăiesc mulți adolescenți dinamica de putere din familie. Când părinții lor nu le dau o șansă reală de a fi parteneri de conversație, acești tineri se descurajează și își pierd încrederea în ei înșiși și în ceilalți. Ei învață că atitudinea submisivă îi mulțumește pe părinți mai curând decât gândirea critică, o lecție foarte nocivă pentru viitorul lor.

#PROFU și #PROFA ilustrează perplexitatea tinerilor în fața unei contradicții foarte confuzante: suprapunerea dintre o figură de autoritate și sursa unui mesaj violent, discriminator sau de-a dreptul conspiraționist. Tinerii au nevoie de ajutor ca să facă față unor astfel de derapaje ale profesorilor, de la care se așteaptă să fie mai responsabili și să nu-i contamineze pe elevi cu propriile temeri sau frustrări.

#COLEGUL și #COLEGA dau o formă foarte concretă celor mai răspândite efecte secundare ale pandemiei: fricile tinerilor și felul în care fiecare dintre ei reușește să le gestioneze. Unii împrăștie fake news preluate din familie, alții își amenință colegii care nu respectă restricțiile, în timp ce relațiile dintre ei devin din ce în ce mai fragile și mai toxice, mutându-se tot mai mult în spațiul virtual. 

În condițiile incerte și periculoase impuse de pandemie, nicio persoană nu este invulnerabilă, indiferent de vârstă, profesie sau statut social. Tocmai de aceea, misiunea proiectului este să-i facă pe oameni mai conștienți de felul în care pandemia îi afectează la nivel emoțional și să-i ajute să evite tiparele de comunicare abuzive în relațiile cu cei din jur.   

Ce știm despre vaccinarea copiilor și adolescenților

Ceea ce pare să le lipsească multor oameni este accesul la informație de încredere, sintetizată într-o formă accesibilă și inteligibilă. În lipsa acestor informații, cei mai mulți oameni vor evita să ia o decizie nu pentru că ar fi împotriva vaccinării, ci pentru că au încă multe dubii și neclarități și se tem să nu regrete. 

Pentru a oferi un punct de start în documentarea surselor științifice pe tema vaccinării copiilor și tinerilor, PĂI, ȘI EU? recomandă materialul explicativ publicat de Mindcraft Stories pe tema vaccinării copiilor și adolescenților. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro