În anul pandemiei, peste opt mii de copii români veniți din străinătate au fost înscriși la școală în țară. Cum a fost adaptarea?

În 2020, anul în care a izbucnit pandemia, peste 8.000 de copii au venit din străinătate și au fost înmatriculați, cu 6% mai mult decât în 2019. Suceava, de exemplu, este județul unde s-au înscris la școală 700, numărul cel mai mare din toată țara, devansând chiar și Bucureștiul. În Teleorman, s-a întors un număr dublu față de perioada dinainte de pandemie. Cei mai mulți dintre părinți spun că picătura care a umplut paharul a fost criza sanitară și că oricum visau de mult să se întoarcă acasă. 

Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul copiilor veniți din străinătate în 2019 și în 2020. Ne-au răspuns 35, adică 85% dintre ele. Faptul că în anul în care a izbucnit pandemia de coronavirus s-au întors acasă cu 469 mai mulți decât în 2019 nu e o surpriză. Mulți părinți au spus că s-au speriat și au vrut să ajungă într-un loc sigur, iar România a rămas acasă, chiar dacă mulți au trăit mai mulți ani în afară decât aici.

Teleorman este de mulți ani în topul celor mai sărace județe din țară, cu șomaj ridicat și venituri extrem de mici. De această realitate s-au lovit românii întorși în țară în 2020. „Am fost plecați de când aveau copiii 2 ani, am revenit la 5 și am plecat la 7”, a povestit Simona Epure, mama unor gemeni din Alexandria, pentru Școala 9. Copiii sunt acum în clasa a II-a și le place mult în România. Le place și școala, iar profesorii fac eforturi ca diferența dintre modul în care se făcea carte în țările de unde vin și școala românească să nu-i zdruncine prea tare.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Un studiu realizat de Asociația Alternative Sociale în perioada 2008 – 2012 arată că doar 30% dintre elevii reînmatriculați au probleme de readaptare. Restul prind imediat gustul României.

Remigrația înseamnă însă și muncă suplimentară din partea profesorilor, care învață de la cei mici cum funcționează alte sisteme de educație. E un fel de „cross training” (training încrucișat), cum îl numesc corporatiștii. Afară copiii nu au teme și duc dorul acestei relaxări. Dar, în același timp, mulți au spus că profesorii români le par mai calzi.

Poveștile acestor familii și ale profesorilor care an de an primesc în clase copii formați într-un sistem diferit, în mai multe episoade, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro