În calea unui război sunt și cei care se iubesc. „Eu sunt rusoaică până la moarte, dar dacă soțul trebuie să meargă la luptă, asta e datoria lui față de România”

Negocierile privind situația de la granița ucraineană au ajuns joi într-un punct critic. Ministrul de Externe al Rusiei a anunțat că Moscova cere retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria. 

Un eventual conflict ar răscoli nu doar Rusia și Ucraina, ci și toată lumea, în special zona în care se găsește și România. 

Europa de Est este un teritoriu vast, unde etniile se întrepătrund de secole, unde migrația este intensă și unde legăturile economice s-au transformat deseori în relații personale. Toate acestea vor fi puse sub o tensiune cum nu am mai cunoscut de 70 de ani. 

În România trăiesc peste 23.000 de etnici ruși, potrivit ultimului recensământ din 2011. Pe lângă etnici sunt și cetățeni ruși, care și-au construit un nou acasă în România.

*Din motive legate de siguranța personală, două dintre aceste cupluri au vrut să-și păstreze anonimatul.

Kseniia (35 de ani), căsătorită de 10 ani cu Raoul (42 de ani). „Eu sunt rusoaică până la moarte. El e foarte mândru că sunt patrioată, că țin la țara mea”

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Ea s-a născut și a trăit până la 25 de ani în Ijevsk, un oraș cu peste jumătate de milion de locuitori de la vest de Urali. El a venit de la aproape 4.000 de kilometri depărtare, din Oțelu Roșu, un oraș cu un pic peste 10.000 de locuitori, pentru un schimb de experiență de patru zile la uzina din Ijevsk. 

„Noi ne-am cunoscut în 2010 la Ijevsk, într-un bar. El era acolo cu colegii săi la o bere, iar eu m-am dus cu fetele să ne chefuim la ziua de naștere a unei prietene de-ale mele”, povestește Kseniia la telefon. După zece ani, româna pe care o vorbește păstrează puține dovezi că ar fi a unei femei crescută în Rusia.

După cele patru zile, legătura lor a continuat într-o engleză aproximativă, amestecată cu rusă, română și germană strecurată în SMS-uri. Apoi au urmat convorbirile în care se și vedeau, pe Skype. Următoarea lor întâlnire față în față a fost în Europa.

„Mama lui e căsătorită cu un neamț și m-a chemat să petrecem cu toții Crăciunul în Germania. Am venit, iar atunci Raoul m-a invitat să vin la el în România. Am venit și am stat 3 luni, cât îmi permitea viza. Apoi m-a cerut în căsătorie și am decis să ne mutăm aici, în România”, mai povestește Kseniia.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

A venit în țară împreună cu fiica ei din prima căsătorie, pe atunci în vârstă de 7 ani. 

Mi-am făcut griji cum se va adapta copilul la noua limbă, dar pentru că atunci urma să intre în clasa I, am decis că e un moment bun să o luăm de la capăt în România. 

Kseniia:

„Du-te înapoi în Rusia ta!”

Prima dată când s-au simțit străine în România a fost în 2013, în timpul Euromaidanului de la Kiev, când un coleg de clasă i-a spus fiicei ei „du-te înapoi în Rusia ta!”. După ce fetița a venit de la școală plângând, Kseniia s-a dus și a vorbit cu învățătoarea, iar colegul și-a cerut scuze în fața clasei. 

Astăzi, familia lor înseamnă ei trei și al doilea copil, pe care l-a născut în România. 

„Avantajul vieții aici e unul singur, că am o familie, iar asta contează foarte mult. Minusuri sunt suficiente. Mă supără faptul că nu cred că voi fi văzută vreodată ca o româncă, aici voi fi mereu o străină”, spune Kseniia.

Cea mai recentă întâmplare în care s-a simțit o străină în locul pe care acum ea îl numește acasă a avut loc în toamna asta, când a încercat să-și deschidă un cont bancar. „De când m-am dus mi-au spus că nu cred că-mi vor accepta cererea, pentru că am permis de ședere, dar nu și cetățenie. Deși acest permis ar trebui să-mi garanteze aceleași drepturi ca oricărui cetățean român”, explică femeia. 

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Contul de Instagram al lui Vladimir Putin

Spune că nu se poate împăca cu bârfa și ascunzișurile. „În Rusia, oamenii din jurul meu îmi spuneau în față dacă aveau o problemă. Și eu sunt din același aluat. Românii și rușii sunt foarte diferiți”, zice Kseniia.

Nu se uită la știrile din România. Urmărește ce se întâmplă în Rusia de pe contul de Instagram a lui Vladimir Putin, nu ezită să recunoască asta. 

„Vecinii mei mă mai întreabă ce spun rușii. Și mai discut și eu cu soțul meu. E total diferit ceea ce se prezintă la televizor în Rusia și ceea ce e în România. În Rusia zic că forțele noastre sunt la graniță pentru a se apăra în cazul unui atac al Ucrainei. Aici se spune că forțele rusești sunt la graniță pentru a ataca Ucraina. Fiecare dă vina pe celălalt”, completează rusoaica din Oțelu Roșu.

Spune că îi e dor de prietenii din Rusia, de locurile în care a crescut. Ca să-și țină dorul sub control, încearcă să meargă în Rusia cel puțin o dată la doi ani, asta dacă își permite financiar. Dar și pandemia a îngreunat lucrurile, de aceea ultima dată au mers în 2019. 

„Eu sunt rusoaică până la moarte. Bineînțeles că m-ar durea un astfel de război. Nimeni nu-și dorește asta. Dar dacă soțul trebuie să meargă la luptă, asta e datoria lui față de România. Iar întotdeauna la războaie cei mai loviți sunt oamenii simpli. Noi, oamenii de rând, suntem mereu la mijloc. Aș vrea să ajungem într-o lume în care toate părțile încearcă să-și arate respect reciproc”, încheie Kseniia.

*Andreea (28 de ani) este de trei ani cu *Vladimir (31 de ani). „Nici noi nu știm ce să credem, mie îmi e mai frică decât lui”

Andreea și Vladimir s-au văzut pentru prima dată în 2019, pe aeroportul din Otopeni. Înainte de asta, au vorbit pentru câteva luni pe o aplicație de dating. Au decis că vor să se cunoască, așa că Vladimir a zburat la București.

Vorbesc mai mult în engleză, dar și în română, limbă pe care a început să o învețe și el. Vladimir a plecat la 7 ani din Rusia, când părinții au decis să se mute în SUA. A urmat o viață adultă de „nomad digital”, dar o parte din familia sa locuiește în continuare în Rusia, nu departe de granița cu Ucraina. 

„Mai degrabă mi se pare că îmi place rusul din el decât americanul”, spune Andreea.

După ce au petrecut un timp împreună, cei doi au decis să înceapă o nouă viață la București. Vladimir era deja obișnuit să trăiască peste tot și departe de toți, dar Andreea nu. „Am părinții în provincie, bunicii îmbătrânesc. Îmi este greu să-i las pe toți singuri în România”. 

Lui Vladimir, viața în București i s-a părut mult mai sigură decât cea din America. Asta deși i s-a furat telefonul, și-a luat bătaie pentru că nu vorbea română, iar la magazinul din colț nu au vrut să-l servească pentru că a intrat în șlapi.

Omul umbla cu laptopul la el și cu șlapi în picioare. Și cică era îmbrăcat necorespunzător. Astfel de lucruri mie nu mi s-au întâmplat niciodată – să mă duc încălțată în șlapi și să mă trimită afară.

Andreea:

În ceea ce privește situația de la granița ucraineană, cei doi nu discută subiectul prea mult în casă. E și o metodă de a-și proteja relația, spune femeia. Amândoi se văd drept victime ale unor sisteme mai mari decât ei.

„El și-a trăit mai bine de o treime din viață în America. A învățat cu teama că următorul atac armat ar putea să fie la școala sa. Lui i-a fost distrusă viața de ce a văzut acolo, nouă, de ce am trăit aici”, continuă Andreea.

Deocamdată, niciunul dintre ei nu crede că războiul e un lucru care se va întâmpla, cel puțin nu între România și Rusia. Andreei îi este mai frică decât lui Vladimir, așa că l-a rugat să insiste ca rudele sale să plece din zona de graniță dintre Rusia și Ucraina.

„Dar le e greu, au toată viața acolo, au joburi, dar mie tot mi se pare periculos. Eu și familia mea nu suntem pro-Rusia, suntem mai degrabă pro-NATO. De aceea nu prea avem discuții pe tema asta în familie”, completează Andreea.

Dar, dacă ar fi război, pentru cei doi ar exista o alegere comună.

Cred că pentru amândoi fuga de aici e destul de ușoară dacă s-ar întâmpla ceva. Ne-am lua familia și am pleca. Nu cred că voi sta să-mi apăr țara, pentru că n-a făcut nimic pentru mine.

Andreea:

*Ekaterina (43 de ani) și *Andrei (51 de ani) s-au cunoscut în februarie 2021, când fiecare era în concediu. De 6 luni, trăiesc împreună în România

„Ne-am îndrăgostit fără să știm aproape nimic unul despre celălalt, fără ca eu să-i cunosc limba, doar el pe a mea”, spune femeia într-un mesaj în rusă pe Facebook. 

S-au hotărât să trăiască împreună „cât mai curând posibil”, iar el a cerut-o în căsătorie în luna pe care au petrecut-o împreună pe plaja pe care s-au cunoscut. 

Nici mama, nici fiica mea nu pot veni la nuntă, iar asta este, de asemenea, foarte dureros. Nu înțeleg deloc ce se întâmplă cu lumea noastră, iar noi, oamenii obișnuiți, suferim ca întotdeauna. Suntem controlați ca animalele.

Ekaterina:

Perspectiva unui război o sperie pe femeie. Fiica ei abia și-a sărbătorit majoratul la Moscova, însă momentan îi este imposibil să călătorească pentru a-și vedea mama în rochie de mireasă. La fel de greu îi este și mamei Ekaterinei, care trăiește în Crimeea.

„Părerea mea este că America escaladează foarte mult situația și sperie Europa cu Rusia”, mai scrie Ekaterina.

Pentru a-și calma teama de război, femeia a apelat la sfaturile unei rude care lucrează pentru Armată în Moscova. 

„Mi-a spus că nu se aude nimic despre război, totul este liniștit și calm. Eu cred că sunt doar doar zvonuri militare”, încheie Ekaterina.

Lungul conflict nestins Rusia- Ucraina: 2013-2022

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia, ambele foste state sovietice, au escaladat la sfârșitul anului 2013 din cauza unui acord politic și comercial cu Uniunea Europeană. După ce președintele de atunci, Viktor Ianukovici, a suspendat discuțiile, protestele de la Kiev au devenit violente.

Apoi, în martie 2014, Rusia a anexat Crimeea, o peninsulă autonomă din sudul Ucrainei cu puternice loialități rusești, sub pretextul că își apăra interesele și pe cele ale vorbitorilor de limbă rusă, mai notează CNN. 

Potrivit cifrelor ONU, din martie 2014 până în prezent, au avut loc peste 3.000 de decese ale civililor, legate de conflictele din estul Ucrainei.

Începînd cu 2021 și continuând în 2022, Kremlinul a negat în mod repetat că Rusia ar intenționa să invadeze Ucraina sau că ar reprezenta o amenințare. În același timp, dacă S.U.A. și membrii Alianței nu vor schimba strategia implementată în Ucraina, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Moscova are „dreptul de a alege să-și asigure interesele legitime de securitate”, conform CNN. 

„Rusia nu poate împiedica Ucraina să se apropie de NATO și nu are dreptul să aibă vreun cuvânt de spus în aceste discuții”, a declarat Ministerul de Externe ucrainean într-o declarație pentru CNN, ca răspuns la solicitările Rusiei de a opri expansiunea spre est.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro