În primele zile de după invadarea Ucrainei, numărul căutărilor online pentru sintagma „adăpost antibombe” a crescut de sute de ori. Cel mai mult au fost interesați de subiect locuitorii regiunilor ruse de la granița cu Ucraina, cum sunt Belgorod, Voronezh, Bryansk și Kursk, precum și cei din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia în 2014. În luna aprilie, la o lună de la începutul războiului, Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a dat chiar instrucțiuni să se verifice pregătirea adăposturilor antibombe și a altor structuri de protecție a apărării civile din aceste regiuni, notează sursa citată.

Preocuparea pentru aceste adăposturi nu este nouă. Mii de astfel de spații au rămas în Rusia încă din vremea Uniunii Sovietice, care se pregătea pentru un război nuclear.

Acum, autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru unele dintre ele, în timp ce agențiile militare și de aplicare a legii sunt responsabile pentru altele. Ele sunt deținute de Agenția Federală de Administrare a Proprietății.

Iar o parte semnificativă dintre aceste spații au trecut în proprietate privată în ultimele două decenii, acolo fiind deschise saune, saloane de înfrumusețare, baruri, ateliere de reparații auto și chiar ferme de ciuperci. În unele cazuri, ele sunt folosite ca depozite, în timp ce altele au fost complet abandonate.

Adăposturile antibombă din Rusia pot fi inclusiv închiriate sau cumpărate. De exemplu, la Moscova, un adăpost împotriva bombelor poate fi închiriat de la 30.000 la un milion de ruble, în Nijni Novgorod astfel de spații sunt vândute pentru 1,8 milioane de ruble, iar în regiunea Belgorod sunt închiriate pentru 10.000 de ruble pe lună.

95% dintre adăposturi nu pot fi folosite

În 2016, Camera de Conturi a constatat că 95% din toate adăposturile antibombe din țară nu îndeplinesc condițiile necesare ca să primească cetățeni în caz de război sau de urgență. Din 2013 până în 2016, numărul total de spații de apărare a scăzut cu 9%, ajungând la 16.448, potrivit datelor instituției.

Auditorii de la Camera de Conturi au concluzionat că de mai bine de 20 de ani statul nu a finanţat întreţinerea adăposturilor antibombe, iar multe dintre ele au fost privatizate ilegal. În plus, termenul de prescripție pentru restituirea acestora în proprietatea statului a expirat.

Într-un răspuns pentru Novaya Gazeta Europe, Camera de Conturi a precizat că după 2016 nu a fost verificată starea adăposturilor, iar informațiile despre numărul actual al acestora „au marcaj de acces restricționat”.

Cine se poate ascunde în aceste adăposturi

Adăposturile antibombe, în sensul cel mai larg, nu sunt concepute pentru a proteja întreaga populație în caz de pericol. Accentul se pune pe salvarea vieților angajaților întreprinderilor și agențiilor guvernamentale, atât a structurilor din domeniul apărării, cât și a celor care vor continua să lucreze în timp de război. Subsolurile caselor și alte spații „îngropate” sunt prevăzute ca adăposturi pentru civili.

Cele mai multe dintre buncăre sunt construite de sovietici și au fost destinate să ofere adăpost împotriva unui atac nuclear. Astfel de facilități ar trebui să fie etanșe, cu dormitoare, toalete, dușuri, un generator de energie, un sistem de ventilație și provizii de apă, alimente și medicamente.

Jurnaliștii de la Novaya Gazeta Europe au studiat câteva sute de hotărâri judecătorești privind întreținerea adăposturilor antibombe în regiunile de la granița cu Ucraina și precizează că din ele rezultă că din 2016 situația adăposturilor nu s-a îmbunătățit. Parchetul și alte organe de reglementare emit anual ordine și amendează conducerile întreprinderilor, spitalelor, școlilor și grădinițelor pentru întreținerea necorespunzătoare a structurilor de protecție, în timp ce aceste instituții de plâng de lipsa banilor.

Fără o revizie majoră și instalarea de noi echipamente, ale căror costuri se pot ridica la zeci de milioane de ruble, păstrarea adăposturilor antibombe este dificilă, notează sursa citată. Iar întreținerea adăposturilor este prea costisitoare pentru autoritățile locale. De exemplu, în aprilie 2022, autoritățile din Sevastopol au încercat să transfere 79 de structuri de protecție ale apărării civile în proprietatea federală, deoarece „creează o povară nerezonabilă pentru bugetul orașului”, dar solicitarea a fost refuzată de instanță.

Negustori de buncăre

La fel ca orice imobil, adăposturile antibombă au devenit bunuri valoroase, de pe urma cărora câștigă nu doar noii proprietari, ci și funcționarii responsabili pentru ele.

Începând din iulie 2021, la o instanță din Voronej se judecă un dosar de luare de mită în care sunt implicați locotenent-colonelul Alexei Antipov, adjunct al departamentului activități de apărare civilă din Ministerul regional al Situațiilor de Urgență, Daniil Konoplin, care conduce un departament al Agenției Federale de Administrare a Proprietății, și Arkady Goncharov, directorul unei filiale a întreprinderii de stat Ekran.

Potrivit anchetatorilor, în schimbul mitei primite de la antreprenorii locali, oficialii eu emis certificate de radiere pentru mai multe adăposturi pe care oamenii de afaceri doreau să le dețină. Potrivit mai multor firme de avocatură intervievate de jurnaliștii ruși, procedura de radiere poate costa în medie 3-5 milioane de ruble.

O organizație denumită „Întreprinderea pentru întreținerea echipamentelor și structurilor de protecție «Ekran»”, special creată de Agenția Federală de Administrare a Proprietății, este responsabilă de funcționarea instalațiilor de apărare civilă. În bilanțul organizației există sute de structuri de protecție, precum și alte proprietăți imobiliare, pentru întreținerea și gestionarea cărora Ekran cheltuiește sute de milioane de ruble.

Partea principală a contractelor pe care Ekran le încheie se referă la reparații sau alte lucrări la unitățile de protecție civilă, iar o altă parte semnificativă a cheltuielilor are legătură cu evaluarea proprietăților pe care le administrează.

Potrivit Novaya Gazeta Europe, ambele direcții au fost monopolizate de mai multe companii asociate cu ministrul adjunct al industriei din Rusia, Vasily Shpak.

Foto: Profimedia

 
 

Urmărește-ne pe Google News