„Inițial am zis că o persoană care a făcut două doze și are și istoric de trecere prin boală, teoretic are un răspuns imun suficient de robust încât să nu mai fie nevoie în perioada celor șase luni care urmează de o doză de rapel”, a precizat medicul.
Totuși, în cazul acestor persoane, momentul îmbolnăvirii ar trebui să fie cel în funcție de care se decide administrarea dozei suplimentare de vaccin.
„Dacă boala s-a produs la interval scurt de timp de la vaccinare sau chiar între două doze, practic, persoana respectivă e ca și cum ar fi făcut trei doze de vaccin, dar asta nu conferă o protecție mai de durată, ci un răspuns inițial mai ridicat. Din acest punct de vedere, acele persoane au și ele nevoie de booster”, a explicat Valeriu Gherghiță.
Pe de altă parte, „persoanele care au fost vaccinate cu schema inițială și la interval de trei-șase luni au făcut boala, teoretic pot să amâne fără nicio problemă doza trei pentru că boala în sine funcționează pe principiul de booster, de stimulare a răspunsului imun”, a adăugat Gheorghiță.
În ceea ce privește posibilele reacții adverse de după administrarea dozei 3, Valeriu Gheorghiță a precizat că datele provenite din studiile făcute în Israel, acolo unde au fost administrate peste 3 milioane de doze booster, arată că „nu avem o frecvență și o intensitate mai mare a reacțiilor adverse la doza 3 comparativ cu primele 2 administrări. (…) Profilul de siguranță este la fel ca la celalte doze”.
20.387 de persoane au fost vaccinate cu doza 3, astăzi, în prima zi de administrare a dozei suplimentare de vaccin în România, potrivit datelor anunțate de Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea anti-COVID (CNCAV).