ComenteazăÎn majoritatea țărilor din UE se desfășoară programe de prevenire, depistare precoce și urmărire a acestor pacienți, la risc sau cu diagnosticul de insuficiență cardiacă.
Ministrul Sănătății vine cu vești bune.
”La sfârșitul lui 2018, va demara și în România, un program de screening privind factorii de risc în bolile cardiovasculare, cu durata de cinci ani, în valoare de 25 de milioane de euro”, a anunțat, marți, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, la masa rotundă cu tema „Povara insuficienței cardiace cronice în România – o provocare importantă pentru sistemul de sănătate”.
Prevalența și incidența insuficienței cardiace în România
Se estimează că 4.7% din populația peste 35 de ani a României suferă de insuficiență cardiacă (circa 560.000 de pacienti). În fiecare oră apar în medie cinci cazuri noi de insuficiență cardiacă (circa 45.000 cazuri noi/an).
Insuficiența cardiacă poate avea numeroase cauze, cele mai frecvente fiind infarctul miocardic, hipertensiunea arterială și diversele boli ale valvelor cardiace. Toți factorii de risc ai bolilor cardiovasculare, cum ar fi fumatul, diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool, etc., duc în final la apariția insuficienței cardiace. Riscul apariției insuficienței cardiace crește cu vârsta. Îmbătrânirea populației, aproape un sfert din populația României fiind peste 60 de ani, va determina creșterea prevalenței insuficienței cardiace.
Dificultăți de diagnostic și tratament
În România, cazurile noi sunt raportate de către medicii de familie la nivel național dar, din cauză că această activitate nu este validată, există o tendință generală de subraportare.
În 2017 s‐au internat în spitalele din România circa 344.000 de pacienți cu diagnosticul principal sau secundar de insuficiență cardiacă. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ șapte zile.
Conf. Dr. Ovidiu Chioncel, şef de secţie în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu”, avertizează că una din trei persoane moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări.Totodată 7,4% dintre pacienții cu insuficienţă cardiacă mor în spital, iar 9 din 10 pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă, spune medicul.
Un sfert dintre pacienții internați în spitalizare continuă în 2014 nu vor fi în viață în anul 2024
Pacienții cu insuficiență cardiacă au în general una sau mai multe afecțiuni asociate (comorbidități), ceea ce contribuie la complexitatea acestor cazuri atât din punct de vedere al schemei de tratament, cât și al monitorizării bolii.
Principala comorbiditate (60% dintre pacienți) în cazul pacienților spitalizați cu IC este hipertensiunea arterială, urmată de fibrilația atrială (35% dintre pacienți).
Aproximativ 14.400 de ani de viață se pierd prematur, anual, prin deces înainte de speranța de viață standard, din cauza insuficienței cardiace. În acest context, probabilitatea medie de supraviețuire peste zece ani a unui pacient cu insuficiență cardiacă este de 20%.
„Prognosticul este mai prost decât la majoritatea formelor de cancer, în condițiile unui tratament cu posibilități relativ limitate. În plus, insuficiența cardiacă implică utilizarea unor resurse importante din partea societății pentru tratamentul acestor pacienți și pentru reintegrarea lor socială” spune Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucuresti, Prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ şi preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.
Majoritatea cazurilor de insuficiență cardiacă externate din spital merg la domiciliu, unde urmărirea acestor pacienți este dificilă. În plus, programele de recuperare cardiovasculară lipsesc.
Ca atare, reinternările pentru insuficiență cardiacă sunt frecvente, crescând mult costurile. Acestea reprezintă o problemă importantă atât pentru spitalele din România, cât și pentru calitatea vieții acestor pacienți.
În contextul numărului tot mai crescut de persoane care suferă de insuficiență cardiacă și al prognosticului sumbru al acestei afecțiuni, în România este necesară recunoașterea importanței majore a acestei patologii și crearea de programe pentru depistarea precoce, tratamentul modern și urmărirea evoluției acestor pacienți.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea spune că este un program de screening privind factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, cu durata de cinci ani, în valoare de 25 de milioane de euro.
”Programul se va desfăşura în cabinetele medicilor de familie care vor fi plătiţi pentru asta. Cardiologii vor lua parte de aceste program de screening. Va începe spre sfârşitul anului, este într-o singură etapă, lucrăm la el, l-am accesat”, precizează Pintea.