Televiziunile ucrainene fac echilibristică între cenzură și etică. Unii critici spun că Zelenski vrea să controleze informația

Programele difuzate simultan de cinci televiziuni ucrainene sunt un soi de telemaraton nesfârșit, care durează de aproape opt luni, scrie Le Monde. 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, buletinele de știri sunt identice și difuzate simultan pe toate cele cinci canale, cum cere legea marțială.

Din cauza invaziei Rusiei, armata impune o cenzură militară strictă. Spre exemplu, redacțiile de știri trebuie să aștepte patru ore înainte de a difuza imagini ale atacurilor rusești care au lovit ținte ucrainene. Asta pentru a nu ajuta inamicul să „corecteze tirurile”.

De asemenea, se dorește ca televiziunile să ajute la menținerea unei coeziuni în rândul populației și să susțină lupta împotriva tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.

„Televiziunea este o țintă prioritară pentru ruși”, a declarat pentru Le Monde ministrul culturii și informației, Oleksandr Tkacenko.

„Acesta este motivul pentru care rachetele lor vizează turnurile de televiziune, la Kiev, Harkov, Rivne, Vinniția și în alte părți. Când cuceresc un oraș, încep întotdeauna prin a tăia televiziunea ucraineană și a o înlocui cu canalele lor, chiar înainte de a prelua clădirile administrative”, a mai explicat Tkacenko.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Principala instrucțiune pentru programul difuzat de canalele de televiziune ucrainene este aceea de a susține moralul telespectatorilor, punând accentul pe veștile bune și pe ridiculizarea forței invadatoare, scrie Le Monde.

În primăvară, The Guardian relata că limbajul folosit de prezentatorii de televiziune se schimbase dramatic, reflectând tonul din rândul populației. Soldații ruși erau adesea numiți „teroriști”, „orci” și „rasiști” – o combinație între cuvintele rus și fascist.

Oaspeții erau întâmpinați cu salutul „Glorie Ucrainei!”, la care ei răspundeau cu „Glorie eroilor!”.

Armata încearcă să joace un rol, scrie Le Monde. Răspunzând sâmbătă, 15 octombrie, la o întrebare a prezentatorului cu privire la posibila recucerire a regiunii Herson de către armata ucraineană, șeful serviciului de presă al brigăzii 63 mecanizate, Oleg Zelinski, a răspuns mai întâi în cel mai convențional mod: „Nu vă pot spune, pentru că este interzis”.

Apoi a apucat o felie mare de pepene verde, până atunci în afara cadrului, și și-a înfipt dinții în ea, declanșând hohote de râs în studio. Pepenele este simbolul regiunii Herson.

„Nu există o listă neagră”

Telemaratonul este conceput de cinci canale de televiziune. Trei aparțin oligarhilor: Inter (Dmitro Firtaș, aflat în arest la domiciliu în Austria), 1+1 (Ihor Kolomoiski, cu interdicție de intrare în Statele Unite) și ICTV (Viktor Pinciuc, ginerele fostului președinte Leonid Kucima).

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Celelalte două sunt canale publice: Pershyi și Rada, canalul parlamentar. Fiecare canal produce un interval de șase ore și apoi pasează ștafeta următorului, un ciclu de treizeci de ore.

Telemaratonul a fost difuzat inițial de mai multe televiziuni, care, în timp, s-au întors la programul lor normal.

Subsolul clădirii care adăpostește postul public tocmai a fost transformat, pentru a găzdui un studio live. „În cazul unui raid aerian, care sunt foarte frecvente în acest moment, mutăm transmisia în direct aici în cinci minute”, a explicat producătoarea.

Chestionată de jurnaliștii francezi pe tema pluralismului de opinii difuzate de acest post TV în timpul războiului, Zagumenna a respins orice interferență din partea guvernului.

„Toate punctele de vedere sunt exprimate pe postul nostru, cu excepția (partidului) OPZJ, care reprezintă un pericol pentru securitatea națională. În rest, nu există nicio listă neagră”, a spus ea.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

OPZJ (Platforma opoziției – pentru viață) este un partid pro-rus condus de Viktor Medvedciuk, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, iar mulți dintre membrii săi colaborează în prezent cu armata rusă în zonele ucrainene ocupate.

„Uneori dăm cuvântul chiar și unor ruși, cum ar fi opozantul Garry Kasparov”, a explicat ea. „Nu există ruși buni, dar există ruși utili”, a adăugat producătoarea.

Întrebată despre rarele apariții în direct ale fostului președinte Petro Poroșenko, principalul rival politic al lui Volodimir Zelenski, producătoarea a spus că postul TV tocmai pregătește un interviu cu acesta. O invitație confirmată de directorul serviciului de presă al lui Poroșenko, Andrei Jigulin.

În timp ce Pershyi are o reputație destul de bună, celelalte canale nu au.

„De la începutul războiului, Rada s-a angajat în două campanii negre de PR împotriva lui Poroșenko, mai întâi încercând să-l defăimeze cu o presupusă apropiere de Medvedciuk, apoi insinuând fără dovezi că acesta și-ar fi evacuat familia la Londra. Fără a-i da vreodată posibilitatea de a se apăra în direct”, a subliniat Otar Dovjenko, cofondator al think-tank-ului Detektor Media, citat de Le Monde.

„Intrigi politice”

O altă controversă se referă la decizia guvernului din martie de a exclude trei canale de știri (Espresso, Priamy și 5 Kanal) din pachetul public digital, care este accesibil gratuit în toată țara. Aceste trei canale (care rămân accesibile pe internet și prin abonamente plătite) difuzează telemaratonul, dar păstrează o parte din timpul de emisie pentru propriul conținut.

Priamy și 5 Kanal au reputația de a fi apropiate de Petro Poroșenko, deși acesta și-a vândut acțiunile în noiembrie 2021 din cauza așa-numitei legi antioligarhice.

Introdusă de președintele Zelenski, legea ar fi trebuit să reducă influența oligarhilor care au dominat peisajul politic și mediatic în ultimele trei decenii. De fapt, scrie Le Monde, Petro Poroșenko a fost vizat personal de acest act legislativ.

Și alții au fost nevoiți să se adapteze. În iulie 2022, cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, și-a lichidat brusc canalul Ucraina, mult timp cel mai urmărit din țară, în mod oficial pentru a evita să intre sub incidența legii.

„Este în principal pentru că nu mai are nevoie de el: din cauza războiului, nu mai există viață politică, deci nu mai este nevoie să influențeze opinia publică”, a explicat expertul media Otar Dovjenko, adăugând că telemaratonul reprezintă o problemă pentru televiziuni, pentru că nu există publicitate în emisie, deci nu există nici venituri.

Evident, există suficiente nemulțumiri față de actuala situație.

Am lucrat ani de zile pentru ca televiziunea să nu mai fie confiscată de interese plutocratice. Prin urmare, când a izbucnit războiul, statul a încredințat televiziunea unor grupuri deținute de oligarhi. Iar Rada, care ar trebui să arate viața parlamentară, s-a transformat într-un instrument de influență în slujba puterii.

Vitali Portnikov, editorialist și prezentator la canalul privat Espresso, citat de Le Monde:

„În timpul războiului, când este în joc supraviețuirea statului, nu ar trebui să existe nicio dezbatere politică sau discuții despre deciziile militare”, a subliniat Portnikov, un jurnalist de opoziție foarte respectat.

„Pe de altă parte, cei aflați la putere ar trebui să se concentreze asupra protecției imediate a țării și, mai presus de toate, să nu se angajeze în intrigi politice menite să le asigure menținerea la putere în perioada postbelică”, a completat acesta.

„Este important să ne amintim de etica profesională”

Zelenski nu avea cea mai bună relație cu presa înainte de război. Președintele era cunoscut pentru faptul că își manifesta public disprețul față de ziariștii care puneau întrebări critice, iar serviciul său de presă i-a marginalizat pe unii reporteri pentru acoperirea critică.

Portnikov nu este singurul critic al telemaratonului. Încă din primăvară, într-o discuție cu The Guardian, jurnalista și activista Aksenia Kurina a avut și ea suficiente observații.

„Telemaratonul este o încercare a biroului prezidențial de a obține un control și mai mare asupra spațiului informațional”, a spus Kurina.

„S-ar putea să ne aflăm în curând într-un spațiu informațional puternic cenzurat”, a adăugat ea.

„Înțeleg că mulți jurnaliști nu sunt capabili să facă față emoțiilor lor în acest moment, pentru mulți dintre ei este o experiență personală traumatizantă, dar este important să ne amintim de etica profesională și să nu permitem discursul urii”, a mai spus jurnalista.

Urmărește-ne pe Google News