‘In gara noastra mica…’

Primul si, din pacate, ultimul lungmetraj al lui Cristian Nemescu – ‘California Dreamin’ (nesfarsit)’ – este, desi neterminat, un film implinit: ceea ce ne-a ramas nu este doar povestea gandita si scrisa de Nemescu si de scenaristul sau fidel, Tudor Voican, ci si tot acel prisos de poveste care ne da indicii despre modul de lucru al lui Nemescu si despre materia cu care lucra. Cu totul remarcabil este ca acest ‘prisos’ nu scade valoarea filmului si nu plictiseste spectatorul.

Povestea se bazeaza pe o stire de ziar: seful unei mici gari romanesti a oprit convoiul NATO al unor soldati americani. Pornind de la acest fapt divers, Nemescu si Voican au imaginat o parabola extrem de ambitioasa: un fel de ‘foaie de temperatura’ a febrei nationale. Iar motorul ei, seful de gara Doiaru (Razvan Vasilescu, impecabil ca intotdeauna), este si singurul care – intr-o Romanie tot mai uniformizata – face legatura cu trecutul: amintirile sale de copil, cand familia astepta ‘sa vina americanii’, sunt ‘cusute’ (alb-negru) in materialul filmului, dand povestii adancime.

‘California’ poate fi vazut ca o prelungire a replicii lui Rebengiuc din ‘Balanta’ lui Pintilie: ‘Al mai prost om din lume e americanu’!’ Aici, ‘americanu’ ‘ se numeste Jones si e comandantul soldatilor opriti in gara Capalnita. Armand Assante il joaca asa cum ne imaginam ca reactioneaza un american intr-o situatie comparabila: cu un aer perplex, blocat de absurditatea birocratica si provocat sa caute solutii ‘neortodoxe’ de iesire din blocaj. Pe langa povestea ‘geopolitica’ exista love story-ul intre fiica lui Doiaru, Monica (Maria Dinulescu, facand cu dezinvoltura un rol care se retine) si adjunctul lui Jones (Jamie Elman), a carui perplexitate de american se topeste la contactul cu erotismul romanesc.

Amestecul de scenariu bine scris, mici momente ‘cine-verite’ si visare adolescentina reuseste sa faca din ‘California Dreamin” unul din cele mai consistente si mai personale debuturi in filmul romanesc. Este un ‘thriller comic’ care duce gluma initiala pana la punctul de fierbere din final, cand derizoriul devine tragic.

Alex Leo Serban
Critic de film

Urmărește-ne pe Google News