În goană după voturi, PNL și PSD aruncă cu promisiuni către diaspora. Votanții din afara țării sunt în continuare discriminați

În ultimele zile, liberalii excelează în curtarea diasporei, cea care în 2014 punea umărul decisiv la alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, dar care între timp s-a mai lecuit de susținerea liberalilor și tinde să meargă tot mai mult spre suveraniști. Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, și prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, au anunțat joi depunerea la Senat a unei inițiative legislative pentru conectarea românilor din afara granițelor cu țara, prin facilități fiscale la reîntoarcerea în țară, dar și promovarea României în afara granițelor.

„Există două linii are proiectului, o linie care se referă la facilități pentru românii care doresc să se întoarcă în țară, facilități investiționale, fiscale. A doua linie este cea în care statul român investește în diaspora pentru promovarea României, o mai bună relaționare cu românii din diaspora. Proiectul este urmare a activităților și ideilor organizației din diaspora, sub coordonarea lui Rareș Bogdan. Impactul bugetar este de circa două miliarde de euro. Ne dorim ca legea să intre în vigoare cât mai repede”, a precizat senatorul Daniel Fenechiu, într-o conferință de presă.

Ploaie de avantaje de la liberali

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

„Generozitatea” prin promisiuni a fost continuată de Rareș Bogdan: „Cetăţenii români stabiliţi în străinătate și care se întorc în ţară beneficiază de acces prioritar la programe guvernamentale: Prima Fermă, Prima Livadă, Prima Seră. Aceste programe oferă finanţări cuprinse între 10.000 şi 100.000 de euro per proiect, susţinute din granturi guvernamentale, la care se adaugă o contribuţie de 15% proprie”.

Mai mult, prin hotărâre anuală de Guvern, va fi alocat un număr de trei bilete, dus-întors, de călătorie gratuite pentru cetăţenii români care se repatriază de la distanţe de peste 2.000 km.

Proiectul de lege ar putea trece însă destul de greu în perioada următoare, când în Parlament prezența va fi una problematică, dat fiind că mulți aleși vor fi în campania electorală, pentru a câștiga noi mandate.

Ciolacu s-a lipit de diaspora prin discursul de prezidențiabil

Marcel Ciolacu, premier și candidat la prezidențiale al PSD, a venit cu o ofertă pentru cetățenii din străinătate încă de la finalul lunii august, în fața a peste 1.000 de social-democrați.

„Fiecare dintre noi are o rudă sau un prieten în diaspora. Oameni care contribuie an de an la bugetul României, prin miliardele de euro pe care le trimit în ţară. Este timpul să facem mai mult pentru ei! Vă propun să ne gândim serios la modelul ţărilor cu o diaspora numeroasă care au luat deja măsuri pentru a-şi aduce înapoi cetăţenii. Vă dau un exemplu: fiecare cetăţean stabilit legal în străinătate și care se întoarce în ţară să aibă 10 ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi. La fel, orice sumă adusă din afară – investiţii, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de 10 ani”, promitea Ciolacu în discursul de la congresul unde a fost validată candidatura. 

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Diaspora e tot cu șase aleși

Potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, 983.508 persoane aveau domiciliul în străinătate și pașaport electronic. Iar pe lângă aceștia, în străinătate mai sunt și persoane fără domiciliu sau fără pașaport. De-a lungul timpului au fost mai mult proiecte de lege prin care era dorită creșterea numărului de parlamentari din diaspora, însă fie au fost respinse, fie au ajuns să fie ascunse în sertarele de la comisiile de specialitate din Camera Deputaților, for decizional pe tema modificării legislației electorale, inclusiv a anexei privind numărul de aleși în fiecare circumscripție.

Una dintre inițiativele care au ținut cont de cifrele de pe hârtie ale cetățenilor din diaspora a fost semnată de mai mulți aleși USR, în 2018, printre care Florina Presadă (între timp ieșită din USR și politică), Tudor Benga sau Dan Barna. Prin acest proiect, numărul senatorilor creștea de la 2 la 4, iar al deputaților de la 4 la 10, ceea ce asigura o mai corectă reprezentare și faptul că cel puțin unul dintre aleși ar fi ajuns în locuri mai puțin vizitate sau cu care e luată legătura, în condițiile în care vorbim de întreaga diaspora.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Inițial respins de Senat în octombrie 2018, proiectul de lege a fost tergiversat de Cameră. După câțiva ani în care a fost ignorat, în martie 2021 a fost trimis de Biroul Permanent la Comisia juridică (la acea vreme condusă de USR) și cea de administrație publică (condusă de PSD), în condițiile în care PNL, USR și UDMR, plus grupul minorităților, dețineau majoritatea parlamentară.

Iar din acest moment, orice dezbatere formală la comisie a murit, în condițiile în care interesul majorității PNL-USR-UDMR a fost de a menține actuala legislație electorală.

Circumscripție mare, reprezentare mică

Prin această evitare a subiectului, diaspora a ajuns să aibă același număr de parlamentari pe care îl are și cel mai mic județ al României, din punct de vedere al populației, adică Tulcea: puțin peste 200.000 de locuitori.

În comparație, cel mai mare județ din România ca populație (peste 700.000 de persoane), Iașiul, are 17 parlamentari, adică 12 deputați și 5 senatori.

În acest moment, modificarea legislației e tardivă, însă viitoarea majoritate sau, de ce nu, în conlucrare cu opoziția poate modifica numărul de reprezentanți pentru diaspora.

Tendința la ultimul scrutin

La ultimele alegeri, cele europarlamentare, alianța PSD-PNL a obținut 21,35% (44.925 de voturi), unul dintre cele mai slabe rezultate ale Puterii într-o circumscripție. Majoritatea guvernamentală a fost urmată de Alianța Dreapta Unită (USR, PMP și Forța Dreptei), cu 16,34% (34.373 de voturi) și AUR, care a reușit un scor de 14,65%, ceea ce a însemnat 30.830 de voturi.

Intrarea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European s-a datorat scorului din diaspora, unde Partidul S.O.S a obținut 13,52% (28.457 de voturi), fiind singurul loc unde formațiunea a depășit 5%, în condițiile în care în țară a avut sub acest procent.

Urmărește-ne pe Google News