Cazul Hexi Pharma a fost urmărit de procurori pe două piste.
- Partea de falsificare a dezinfectanților de către Hexi Pharma a fost preluată de Parchetul General și s-au născut capetele de acuzare înșelăciune, dintre care șapte fapte având consecințe deosebit de grave, uz de fals, fals în înscrisuri și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. S-au dat verdicte de vinovăție în primă instanță, apelul se judecă de 2 ani și 4 luni.
- Partea de evaziune fiscală a firmei Hexi Pharma a fost anchetată de către DNA. Articolul de față se referă la acest dosar, numit de presă Hexi Pharma 2.
Pe 12 august 2021, procurorii DNA au făcut apel după ce judecătorii au constatat „nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate de Direcția Națională Anticorupție” într-un dosar de evaziune fiscală de două milioane de euro.
Primul termen din apelul DNA a fost programat pentru 7 februarie. La jumătate de an distanță de apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce e dosarul Hexi Pharma 2
Pe lângă dosarul-mamă Hexi Pharma, care vizează diluarea dezinfectanților distribuiți de firma sus-numită până în 2016 în peste 300 de spitale, procurorii au mai deschis câteva dosare.
În al doilea a fost vorba de infracțiuni de evaziune fiscală, de care era acuzată atât compania, cât și fostul administrator Miron Panaitescu. În plus, în 2018, an în care DNA a încheiat rechizitoriul, a fost trimisă în judecată și o persoană considerată complice, Attila Erdei, administrator al altei societăți comerciale.
Dosarul a fost întors la DNA pe 12 august 2021, după ce, în primul an de la înregistrare, a stat în cameră preliminară.
Ce constatase DNA în 2018
Acum 3 ani, DNA îi trimitea în judecată pe cei doi administratori de firme pentru evaziune fiscală în formă continuată.
„În perioada 2012-2016, societatea S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. a evidențiat în actele contabile operațiuni fictive de achiziții de servicii și cheltuieli fictive care nu au avut la bază operațiuni reale în scopul diminuării impozitului pe profit datorat bugetului de stat și respectiv a deducerii în mod nelegal a TVA de plată” – comunicat DNA din 3 decembrie 2018.
Procurorii spuneau că Panaitescu și Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, ar fi făcut contracte fictive prin off-shore-urile ultimului, toate din Cipru.
ANAF se constituise parte civilă pentru a recupera peste 9 milioane de lei.
Conform investigației Gazetei Sporturilor din 2016, Miron Panaitescu fusese condamnat în 2003 pentru că a delapidat 100 de milioane de lei de pe bursă.
El a fost liberat condiționat după 4 ani de închisoare și a mai fost închis pe 18 decembrie 2015 pentru un accident soldat cu o victimă la 3 ani și 3 luni de închisoare, ieșind, între timp, din închisoare.
Nu e singurul dosar al lui Panaitescu
Panaitescu mai este judecat și într-un al doilea dosar de evaziune fiscală, de data aceasta la Curtea de Apel Cluj.
În primă instanță, el a fost condamnat la 4 ani și 3 luni de închisoare de către Tribunalul Sălaj, care constatase, totuși, că respectiva pedeapsă era concurentă unor alte condamnări anterioare, așa că Panaitescu avea de plătit doar sumele datorate către ANAF.
Curtea de Apel Cluj a amânat de două ori pronunțarea, iar noul termen stabilit de judecătorii ardeleni e 30 septembrie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro