ComenteazăCe spun specialiştii că ne aşteaptă de acum încolo
“Ceea ce se întâmplă se numeşte normalitate. Până acum, Isărescu a supraevaluat moneda naţională pentru a menţine cursul în echilibru, astfel leul a părut unul mai «breaz» decât era de fapt. Evident că toate aceste eforturi ale BNR au afectat populaţia. O scădere economică nu este o fericire pentru nimeni şi în mod normal nu va aduce lucruri prea bune”, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu (foto).
Sorin Pîslaru: «Mai puţini investitori în ţara noastră»
“Din păcate, orice scădere a leului faţă de euro are un impact mai mare la români decât în Ungaria sau în Polonia, unde toate preţurile, inclusiv la case, maşini sau telefonie mobilă, sunt în moneda locală. “Cei mai expuşi sunt românii cu credite în valută. Cea mai mare parte (două treimi) din soldul creditelor de 25 de miliarde de euro luate de populaţie este în valută. Romanii plătesc rate şi dobânzi de circa 6 miliarde de euro (în echivalent, lei şi valută) pe an. Şi investitorii vor deveni mai prudenţi când sunt schimbări bruşte în administraţia unei ţări. Probabil că până la alegerile parlamentare multe proiecte vor fi în aşteptare”, ne-a declarat Sorin Pîslaru (foto), redactor şef la Ziarul Financiar.
Alarmat de noul record atins de scăderea leului, Blocul Naţional Sindical (BNS) a solicitat preşedintelui României, liderilor partidelor politice şi membrilor Parlamentului să înceteze de urgenţă lupta sălbatică pentru putere ce pune în pericol stabilitatea economică şi socială tot mai fragilă şi gonesc investitorii. “Cetăţenii României nu au votat pentru circ, pentru haos în funcţionarea instituţiilor statului, pentru sărăcie şi instabilitate economică”, a declarat Dumitru Costin (foto), liderul BNS.
BNR ne lasă fără bani în rezervele valutare pentru a salva leul
Pentru a tempera creşterea cursului de schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a intervenit pe piaţa valutară. Aceste operaţiuni au fost confirmate şi de FMI, care avertizează că intervenţiile ar putea secătui rezervele valutare ale ţării. Iar scăderea rezervelor rezultată din aceste operaţiuni constituie un risc pentru ţinta de active externe nete a BNR, susţin reprezentanţii FMI. Specialiştii externi vin şi cu date clare: luna trecută, rezervele BNR au scăzut cu 590 de milioane de lei, în condiţiile în care, în aceeaşi lună, în vistierie a intrat un miliard de euro de la Banca Mondială. Dealerii de pe piaţa bancară susţin că BNR a intervenit ieri indirect prin vânzări de euro, pentru a încetini deprecierea leului, cauzată de ordine de cumpărare plasate de jucători străini pe fondul tensiunilor politice din România.
Ce probleme ar trebui să rezolve politicienii în loc să se certe
Scandalul dintre politicieni îi aduce la disperare pe români. Oamenii cred că guvernanţii ar trebui să se preocupe de problemele ţării şi nu să schimbe şefii din Parlament. Reporterii Libertăţii au stat de vorbă cu câţiva cititori, care le-au spus care ar fi problemele pe care cei aflaţi la conducerea ţării ar trebui să le rezolve urgent, în loc să se certe. (Delia Chilianu, Nicolae Oprea)
Scandalul politic din România, dezbătut în presa internaţională
Le Monde: “Războiul s-a deschis în România între noua coaliţie de centru-stânga aflată la putere, Uniunea Social Liberală (USL), şi preşedintele de centru- dreapta, Traian Băsescu”.
AP: Agenţia americană preluată de numeroase publicaţii şi posturi de televiziune americane relatează că ambasadorul SUA în România şi-a exprimat “îngrijorarea profundă” cu privire la ameninţările la adresa “independenţei instituţiilor democratice” în această ţară din estul Europei, unde premierul şi preşedintele sunt implicaţi într-o luptă de putere înveninată.
Reuters: Agenţia Reuters se concentrează pe îngrijorările manifestate de Curtea Constituţională şi pe acţiunile celor două tabere aflate în conflict. “Războiul politic a paralizat efectiv procesul de luare de decizii şi a amânat reforme importante convenite în cadrul acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional”.
AFP: “Noua coaliţie de centru-stânga, aflată la putere în România, a lansat o ofensivă, marţi, în războiul cu preşedintele de centru-dreapta, revocând preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, un vot contestat şi calificat drept lovitură de stat de opoziţie. România se confruntă cu o coabitare delicată de la începutul lui mai, când USL a preluat guvernarea, după îndepărtarea precedentului Guvern de centru-dreapta în urma unei moţiuni de cenzură”.
România, pe urmele Ungariei? Ţara vecină a fost pusă la punct de UE din cauza unor dispute interne
La începutul anului, Ungaria devenea un stat problemă în cadrul UE, după ce premierul Viktor Orban a promovat în Parlament un proiect de lege prin care se reducea independenţa Băncii Centrale. Decizia a dus la o puternică reacţie a Uniunii Europene şi a FMI, care au avertizat Ungaria că riscă să piardă finanţările deoarece încalcă normele europene. În câteva luni, forintul s-a devalorizat cu peste 5%, iar statul ungar se împrumuta tot mai greu. În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a renunţat la reorganizarea Băncii Centrale. O situaţie similară ar putea avea loc şi în ţara noastră, modificarea legii privind funcţionarea Curţii Constituţionale de către Guvernul Ponta fiind puternic criticată de reprezentanţii UE.