În pandemie, Răducu, un elev de clasa a X-a, a umblat prin tot satul ca să convingă vecinii să-și dea copiii la liceu: „Am înscris vreo 15”

În urmă cu doi ani, și Răducu era pe punctul de a renunța la școală. Profesoara lui de fizică, Mihaela Bucșa, umbla prin sat pe la părinți să-i convingă să-și lase copiii la liceu, scrie Școala 9. Așa l-a câștigat pe Răducu, astăzi în clasa a X-a. Băiatul i-a preluat modelul când a venit pandemia și profesoara nu mai reușea să dea de copii. Așa a devenit ambasadorul educației din satul lui.

Mihaela a ajuns să predea în comuna Crizbav – din care face parte și satul lui Răducu – prin Teach for Romania, asociație care trimite cadre didactice în localitățile unde de obicei nu vrea să se ducă nimeni, din cauza sărăciei și problemelor din comunitate.

„Gândindu-mă acum, aș spune că 80% din ce a contat cât am predat la Crizbav a fost mersul ăla în sat și vorbitul cu familiile și doar 20% ce făceam în clasă. Dacă știi că răul cel mai mare e ca ei să abandoneze școala și dacă știi că trebuie să faci orice ca ei să meargă la școală, e altceva”, a spus Mihaela pentru Școala 9. Și totuși, și în clasă a făcut multe. Ea este profesoara care predă fizică cu ochelari de realitate virtuală și cu roboți.

„Am mers la ei aproape zilnic, i-am luat pe fiecare în parte și apoi i-am înscris la școli”

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Cum a ajuns Răducu să preia ștafeta muncii de convingere a copiilor și a părinților acestora?

„Nu m-am gândit niciodată că o să merg mai departe la școală după clasa a VIII-a. Părinții mei erau ca ai celorlalți, că doar trăim în același mediu. Nici părinții mei nu au făcut școală multă, mama a făcut șapte clase, tata, cinci. Nici ei nu au fost de acord la început, spuneau că mă stric la oraș. Doamna profesoară a venit de câteva ori la noi, a vorbit cu ei și apoi au zis: «hai să încercăm, poate îi deschidem un viitor». Așa a și fost”, povestește Răducu.

Acum, în pandemie, era foarte greu pentru doamna profesoară să ajungă la colegii mei și fiindcă erau din același sat cu mine, m-am oferit eu să o ajut. Veneam seara de la școală, îmi făceam lecțiile, mă schimbam, mâncam și vorbeam cu doamna profesoară și ne organizam. Doamna îmi spunea unde să merg.

Răducu Drăgan, elev clasa a X-a

Tânărul își continuă povestea și vorbește despre rezervele venite dinspre părinții vecinilor săi în a-și trimite copiii la școală la Brașov.

„Am mers la ei aproape zilnic, i-am luat pe fiecare în parte și apoi i-am înscris la școli. A fost de muncă, pentru că părinții nu erau convinși de ce-o să fie în Brașov. Erau foarte speriați că ce-o să se întâmple cu copilul lor dacă merge în oraș? Primele cuvinte pe care le spuneau erau: «ce să caute copilul meu acolo? Școala nu e de copilul meu!». Ziceau că la oraș copiii o să se apuce de prostii, orașul o să-i strice copilul. Asta era cea mai mare teamă a părinților: «Dacă merge în oraș, o să se apuce de fumat, de droguri». Eu încercam să le explic că dacă ai carte, ai parte și le spuneam pentru ce este bună școala”, adaugă acesta.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Majoritatea oamenilor de aici nu au trecut prin așa ceva, mai mult de cinci-șase clase n-au făcut, și nu prea știau experiența. Le-am adus filmulețe de la școala mea, de la practică, a mea sau a altor colegi mai mari, ca să-i conving. Așa am reușit cu unii. Nu pe toți, dar totuși am convins cam 15.

Răducu Drăgan, elev clasa a X-a:

Care sunt planurile lui Răducu și ce alte tehnici de a-i atrage pe copii către educație folosește profesoara Mihaela Bucșa, citiți în Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro