Liderul de facto al Osetiei de Sud, Anatolii Bibilov, a anunțat deja că teritoriul separatist georgian va organiza un referendum privind aderarea la Rusia pe 17 iulie.
Însă organizarea votului va fi complicată de faptul că Bibilov a pierdut recent alegerile și nu va mai fi președinte la acea dată, iar atât succesorul său, cât și Moscova arată prea puțin entuziasm pentru acest exercițiu electoral.
Osetia de Sud a fost motivul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul a recunoscut teritoriul ca stat independent și a amplasat acolo baze militare.
Bibilov a făcut anunțul pe 13 mai, mai întâi pe canalul său de Telegram și apoi pe site-ul oficial. Întrebarea de la referendum ar trebui să fie: „Susțineți unificarea Republicii Osetia de Sud și a Rusiei?”.
El a spus că referendumul este necesar în acest moment, deoarece „astăzi, fereastra de oportunitate este deschisă”. „Rusia se află astăzi într-o situație foarte dificilă…mulți așa-numiți parteneri ai Rusiei se îndepărtează de ea. Noi, Republica Osetia de Sud, ne-am considerat întotdeauna parte a poporului rus”, a spus oficialul.
Cu toate acestea, nu este clar dacă Bibilov va reuși să meargă până la capăt cu votul sau dacă și aceasta va fi încă o încercare eșuată a micului teritoriu de a se alătura Rusiei.
În urma anunțului surpriză, noul președinte ales, Alan Gagloev, și-a reiterat poziția prudentă pe care a menținut-o de la bun început. El a spus că, teoretic, este în favoarea aderării la Rusia, dar că acum s-ar putea să nu fie momentul potrivit.
Gagloev a subliniat că un acord din 2015 privind „unirea și integrarea” între Rusia și Osetia de Sud solicită celor două părți să desfășoare o politică externă coordonată și „să se informeze reciproc cu privire la acțiunile care afectează cooperarea bilaterală”, lăsând să se înțeleagă, se pare, că Bibilov nu a respectat aceste principii.
Gagloev a mai susținut că Bibilov a neglijat să coordoneze planificarea referendumului cu „președintele nou ales”. Gagloev va prelua președinția de facto pe 24 mai.
Referendumul a fost aprobat de Comisia Electorală Centrală și de Curtea Supremă din Osetia de Sud într-o perioadă de timp neobișnuit de scurtă. În timp ce constituția prevede ca Curtea Supremă să aprobe cererea în termen de 14 zile, în acest caz, avizul a venit „în câteva ore”, „viteză care i-a surprins pe observatori”, potrivit Radio Europa Liberă.
Indiferent de intrigile din interiorul Osetiei de Sud, decizia privind aderarea la Rusia va fi luată la Moscova, așa cum s-a întâmplat în cazul anexării Crimeei, în 2014.
Iar semnalele de la Moscova nu au fost puternice. Oficiali ruși de rang înalt nu s-au pronunțat încă asupra referendumului, iar parlamentarii ruși au transmis mesaje contradictorii.
Unul dintre parlamentari, Artur Taimazov, care reprezintă Osetia de Nord, a declarat într-un interviu pentru Tass că „dacă a existat deja o decizie de a organiza referendumul, atunci da, cred că ne îndreptăm spre o unificare a Osetiei de Sud cu Rusia”. „Astăzi, cel mai important obiectiv al fiecărui osetian este ca poporul nostru să trăiască împreună”, a adăugat el.
Dar un alt parlamentar, Konstantin Zatulin, a respins această idee. „Îl respect pe Anatolii Bibilov, dar acțiunile sale de acum nu sunt pe deplin corecte”, a declarat el pentru ziarul Vedomosti. „Dacă ai pierdut alegerile, referendumul ar trebui să fie convocat de președintele ales. Acest referendum nu este potrivit pentru Rusia acum”, a mai spus acesta.
Rusia recunoaște în prezent Osetia de Sud ca stat independent, alături de alți câțiva aliați. Însă cea mai mare parte a restului lumii o consideră o regiune separatistă a Georgiei, de care s-a desprins în timpul unui război în anii 1990.
Tbilisi a condamnat planurile de organizare a referendumului. Georgia consideră că autoritățile din Osetia de Sud sunt ilegitime și că teritoriul este ocupat de Rusia, care sprijină financiar și militar guvernul autoproclamat din această regiune.
„Este inacceptabil să discutăm despre orice referendum în timp ce teritoriul Georgiei este ocupat de Rusia”, a declarat ministrul georgian de externe, David Zalkaliani, pe 31 martie. „Niciun referendum nu va avea forță juridică pe fondul ocupației, mai ales în contextul în care sute de mii de cetățeni ai noștri sunt expulzați din casele lor ca urmare a epurării etnice și nu li se permite să se întoarcă”, a adăugat acesta.