Clasa politică din Israel se afla luni seară în mijlocul unor negocieri tensionate.
Pe de o parte, politicienii din opoziție făceau eforturi să ajungă la un acord de formare a unui guvern ce ar duce la înlăturarea premierului Benjamin Netanyahu, după 12 ani petrecuți în fruntea guvernului.
Pe de altă parte, Netanyahu însuși lupta la rândul lui cu ultimele forțe, în tentativa de a se agăța de putere.
Dificultatea negocierilor, scrie New York Times, ilustrează fragmentarea sistemului politic israelian, în care micile partide pot decide soarta unui guvern.
În ultimii doi ani, timp în care s-a confruntat cu o pandemie devastatoare, un război scurt cu palestinienii și conflicte civile în stradă, Israelul a organizat patru runde de alegeri, fără o concluzie clară.
Implicațiile acestor negocieri pot fi dramatice.
Netanyahu, cel mai longeviv premier al țării, care a influențat soarta Israelului contemporan mai mult decât oricare alt lider, nu a fost niciodată atât de aproape de a rămâne fără funcție.
Scenariul ar echivala cu un adevărat cutremur. Lovitura ar fi una dublă pentru Netanyahu, care ar fi și mai expus în dosarele de corupție în care este judecat.
Și totuși, soarta lui nu este încă pecetluită.
Negocieri până în ultimul moment
Veștile despre posibila formare a unui nou guvern au sosit duminică, atunci când Naftali Bennett, un politician ultranaționalist, a luat decizia de a se alătura forțelor din blocul anti-Netanyahu, crescând astfel șansele pentru formarea unui guvern până miercuri, când expiră termenul-limită.
Bennett conduce Yemina, un mic partid al dreptei radicale cu doar șase fotolii în parlament, dar deține balanța puterii. Netanyahu, pentru care odinioară a lucrat ca șef de cabinet, nu poate fi înlocuit fără sprijinul său.
De la ultima rundă de alegeri din martie, a patra începând din aprilie 2019, Bennett a evitat să se alăture opoziției, o coaliție eterogenă de partide care adună și dreapta și stânga.
Dar duminică, el s-a declarat de acord să încheie un acord cu liderul acestei opoziții pestrițe, Yair Lapid, afirmând că pericolul prelungirii crizei depășește costul ideologic.
Există și un avantaj politic clar. Dacă guvernul va fi format, Bennett va deveni premier până în 2023, moment în care Lapid, un centrist, fost moderator TV, va prelua funcția pentru alți doi ani.
Însă acest acord nu era încheiat, luni seară.
Trei partide, inclusiv cel al lui Bennett, nu semnaseră încă în mod oficial contractul. Motivele? Două partide se luptau pe șefia Ministerului Agriculturii, în vreme ce al treilea făcea eforturi pentru a obține un post într-o comisie care decide asupra numirilor în sistemul judiciar, potrivit unor surse citate de New York Times.
Nu în ultimul rând, un mic partid arab, Raam, nu hotărâse încă dacă va susține noua coaliție, informal, printr-un vot la învestire, sau formal, prin intrarea în coaliție.
În acest timp, partidul lui Netanyahu, Likud, punea presiunea asupra parlamentarilor de dreapta pentru a abandona blocul opoziției, cu scopul de a declanșa o nouă rundă de alegeri.
Asta în condițiile în care propria tentativă a lui Netanyahu de a forma un guvern, după scrutinul din martie, s-a sfârșit fără succes.
Un oficial al partidului de dreapta Noua Speranță, care nu s-a alăturat încă oficial noi coaliții, a declarat că cei șase parlamentari au primit o ploaie de telefoane și mesaje în timpul zilei de luni de la membri ai Likud, care le cereau să abandoneze negocierile.
Iar manifestanți pro-Netanyahu s-au adunat în fața caselor lui Bennett și a aliatului său, Ayelet Shaked, cerându-le să se răzgândească. Amândoi au primit ofițeri de securitate, pe fondul temerilor că ar putea deveni victime ale violenței politice.
O coaliție cu o misiune dificilă
Dificultatea negocierilor ține de natura sistemului electoral israelian, care alocă mandate parlamentare în funcție de cota obținută la vot. Asta înseamnă că mai multe partide mici pot intra în Parlament, ceea ce înseamnă că formarea unei majorități este o sarcină dificilă.
Dar acțiunile lui Netanhyau au jucat și ele un rol.
Decizia lui de a rămâne în funcție în timp ce este judecat pentru corupție a creat diviziuni, inclusiv în rândul bazei sale electorale.
Această diviziune a exacerbat indecizia politică, ceea ce înseamnă că țara a trecut prin patru runde de alegeri, fără un guvern plin. Netanyahu a rămas în acest timp în funcție, ca interimar.
Chiar dacă opoziția va reuși în cele din urmă să formeze o coaliție, diferențele ideologice vor bloca orice decizie pe teme majore – conflictul israeliano-palestinian, reforma judiciară.
În schimb, guvernul este așteptat să adopte un nou buget de stat, să revitalizeze economia post-pandemie și să facă investiții în infrastructură.
Dacă acest guvern va fi format, el va fi condus în primii ani de Bennett, care se opune formării unui stat palestinian și vrea să anexeze noi zone din Cisiordania ocupată.
În același timp, coaliția ar aduna un număr mai mare de susținători ai soluției de pace care prevede formarea statului palestinian, cel puțin în comparație cu actualul guvern.