După ministrul sănătății, în cadrul conferinței au mai luat cuvântul Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, Bogdan Oprița, șef al UPU SMURD Bucureşti, Dragoș Davițoiu, managerul Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”, și Bogdan Tănase, manager interimar al Institutului Oncologic București.

Principalele declarații ale lui Vlad Voiculescu:

  • Sper ca aceste sărbători să fie liniștite și cu lumină și împăcare pentru cei care sărbătoresc, azi, Paștele. Personal îmi pare rău că și aceste sărbători sunt sub auspiciul al pandemiei. E însă îmbucurător, am fost personal impresionat de imaginile de la Miercurea Ciuc, cu credincioșii care sărbătoresc Paștele cu solidaritate și arată responsabilitate.
  • Nu suntem singurii care ne confruntăm cu pandemia și vedem că soluțiile peste tot în lume sunt mai mult sau mai puțin asemănătoare. Vedem că peste tot soluțiile nu sunt individuale, ci colective și lucrul acesta cred că spune multe. De multe ori salvarea este colectivă și se găsește doar dacă punem cu toții umărul.
  • Avem azi două noi recorduri care nu sunt menite să ne bucure. Primul este cel mai mare număr de infectați cu Covid-19, vorbesc de pacienții internați, și cel mai mare număr al pacienților internați la ATI cu Covid-19.
  • Cred că va fi nevoie, în perioada următoare, de un efort personal al fiecăruia dintre noi pentru a ne regăsi cu bine la ieșirea din această pandemie, ieșire sau luminiță pe care deja o vedem. Prioritățile în această perioadă sunt cât se poate de clare.
  • În spațiul public există foarte mult zgomot, există multe păreri, iar părerile sunt binevenite, atâta timp cât nu uităm esențialul. Cred că noi toți suntem de acord că prioritatea zero este salvarea de vieți și limitarea la un minimum a deceselor evitabile. De asemenea, o prioritate este limitarea problemelor socio-economice care derivă din această situație. Este un moment de solidaritate pentru noi toți.
  • Acest val trei nu ar trebui să-l judecăm doar prin prisma cifrelor pe care le vedem în fiecare zi, acest val trei vine peste valurile anterioare, care au lăsat în urma lor un număr mare de pacienți în ATI.
  • Acest val trei vine cu noi pacienți, care suplimentează numărul mare deja de internări în secții deja ocupate. Vedem o creștere a transmiterii virsului și observăm un număr mare de persoane infectate de la fiecare caz inițial. Vedem familii întregi care vin la spital, după puțină vreme de la infectarea primului membru al familiei.
  • În ceea ce privește pacienții cu forme moderate severe și critice internați în ATI, se observă scăderea vârstei medii comparativ cu valurile precedente. De asemenea, vedem apariția acestor forme la pacienți fără comorbidități particulare. Avem 167 de copii internați din care 16 sunt în secții ATI, din care doi dintre aceștia sunt intubați.
  • Din totalul persoanelor cu forme critice, o treime sunt pacienți intubați, asta spre deosebire de începutul pandemiei când proporția formelor severe și critice era semnificativ mai redusă.
  • Trebuie să spunem că s-a vorbit des despre locurile la ATI și o cifră la nivel național. Aș vrea să subliniez că transportul pacienților pe distanțe mari este riscant. Este o soluție doar în anumite cazuri. Așadar, ar trebui să folosim baza materială și umană acolo unde ea există și efortul nostru merge în aceste zile în special către marile orașe.
  • Sunt trei soluții asupra cărora ne-am concentrat. Prioritățile au fost așa. Prima dată am fost către spitale la care mi-ar fi plăcut să nu trebuiască să apelăm. Am mers pentru suplimentarea paturilor, am mers către spitale cu tradiție în tratamentul bolilor cronice, am mers către spitalul Fundeni, către Institutul Clinic Fundeni și avem acolo un număr de 70 de paturi cu oxigen și un număr de 14 paturi de Terapie Intensivă, care sunt fie disponibile deja, fie în pregătire.
  • Am mers către Institutul Oncologic București, avem 5 paturi de Terapie Intensivă și alte 5 paturi pentru terapie acută care sunt disponibile. 35 de paturi cu oxigen la Spitalul Colentina.
    Spitalul Gerota, Spitalul Colțea. De asemenea, avem o creștere a numărului de paturi în unități mobile, precum Nasta, Victor Babeș. Și vorbim de asemenea o creștere a paturilor la Spitalul Pantelimon. Aceasta este prima măsură pe care am luat-o în ultimele 48 de ore.
  • A doua măsură este regândirea și optimizarea fluxurilor medicale: 1. Reducerea presiunilor de pe UPU. Pentru a degreva UPU vom încerca lărgirea centrelor de evaluare și deschiderea altora pentru forme non-severe. Este un efort în care vom fi sprijiniți de spitalul Monza, Victor Babeș și sperăm de Centrul de la Caraiman.
  • Al doilea obiectiv al regândirii  și optimizării fluxurilor medicale este cel al redirecționării urgențelor de patologie non-Covid către alte spitale care până în prezent nu au oferit îngrijire de urgență. Cu alte cuvinte, anumite spitale de cronici, spitale care deși au baza materială și resursa umană pentru a oferi îngrijire urgențelor, nu au făcut-o întotdeauna.
  • Va trebui să solicităm un efort din partea acestor spitale pentru specialități precum ortopedie, chirurgie, etc.  Ne uităm în primul rând la București, dar nu numai. Solicităm de asemenea o implicare mai puternică a spitalelor MAI, SRI. O bună parte dintre ei s-au implicat deja cât se poate de serios în gestionarea pandemiei.
  • Al treilea punct este aceea a concentrării tuturor forțelor în perioada următoare pe ceea ce este exigența momentului, și anume îngrijirea pacienților cu Covid-19. Asta, da, ar putea să însemne amânarea unor operații elective, unor proceduri. Asta ar putea să însemne că anumite spitale, anumite secții vor fi concentrate către tratamentul pacienților Covid. Evident că asta vine cu un cost.
  • Evident că asta vine cu un cost, toate aceste măsuri vin cu costuri, costuri nu numai pentru ceea ce sistemul sanitar face în mod obișnuit, ci și costuri pentru cei care deja au avut de suferit în urma acestei pandemii. Avem o grijă deosebită și pentru pacienții non-Covid și de aceea în ultimele luni, prin modificarea Ordinului 555, am încercat să definim fluxuri separate pentru îngrijirea pacienților non-Covid peste tot acolo unde a fost posibil. În același timp solicitarea noastră către toate spitalele este de a contribui la acest efort masiv pentru a putea gestiona acest ultima val, sperăm, sau acest ultim val care va pune o astfel de presiune asupra sistemului medical.
  • Aș vrea să subliniez în ultimul rând  că sistemul medical nu poate duce singur pe umerii săi povara pandemiei, la fel ca în celelalte țări care au fost copleșite de explozia  numărului de cazuri grave ne confruntăm cu limite, și sunt limite care țin nu atât de investiții, de resursa financiară, cât de resursa umană. Mai pe românește, nu putem să tragem la infinit de aceiași oameni. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre dumneavoastră. Să evitați aglomerările, să purtați masca, să stați în casă dacă nu este esențial să ieșiți.
  • Avem nevoie ca oamenii să se vaccineze. Am avut discuții cu Comitetul național de coordonare a vaccinării, am cerut accelerarea ritmului de vaccinare, vom avea în perioada următoare suficiente vaccinuri pentru toată lumea. Intrăm într-o perioadă între Paștele Catolic și Paștele Ortodox, o perioadă care va fi proba unei generații, la fel cum bunicii noștrii au dat proba celui De-al Doilea Război Mondial. La fel cum o întreagă generație a fost impactată la Revoluție.
  • În acest moment vorbim despre 350 de paturi de terapie acută, 350 de paturi suplimentare din momentul revizuirii ordinului 434, respectiv peste 1.600 de paturi de Terapie Intensivă în momentul acesta destinate pacienților Covid-19 în România. 1.458 de paturi sunt deja ocupate.

Declarațiile făcute de Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății:

  • Este important pentru toți să înțelegem că trebuie să colaborăm și să respectăm regulile. Ce pot să vă asigur că ne ne străduim în permanență să găsim soluțiile cele mai bune pentru sistemul sanitar.
  • Avem paturi de Terapie Intensivă pe care ne străduim să le identificăm suplimentar pentru a putea fi puse la dispoziția pacienților Covid. Astfel, încât încercăm să identificăm atât paturi de Terapie Intensivă, cât și de terapie acută, în care pacienții cu forme mai puțin grave să poată să fie îngrijiți corespunzător.

Principalele declarații făcute de Bogdan Oprița, șef al UPU SMURD Bucureşti:

  • Dincolo de cifrele care nu sunt deloc îmbucurătoare, înregistrăm record după record negativ, acest lucru nu arată decât limita sistemului. S-ar putea dacă numărul pacienţilor creşte să nu mai putem să avem paturi de terapie intensivă, să nu mai putem să avem paturi cu oxigen.
  • Din punctul de vedere al SMURD-ului al echipajelor care acţionează în București şi Ilfov, numărul cazurilor la care acestea sunt solicitate a crescut cu 30 % comparativ cu valul doi al pandemiei. Dacă în valul doi undeva la 50% din pacienţi aveau forme uşoare şi puteau să meargă la domiciliu, acum cu greu mai dăm drumul la 10% din pacienţi. Mai toţi pacienţii au nevoie de oxigen şi au nevoie de oxigen în debit mare.
  • Avem nevoie nu numai de paturi, ci și de echipamente pe care datorită DSU-ului le-am avut, dar mai contează și resursa umană. Am avut colegi care mi-au spus șeful dă-mi și mie două zile de concediu, nu vreau decât să dorm, nu mai pot. Resursa umană este și ea limitată și dacă ajungeam să o forțăm poate fi pusă în situația de a nu mai face față.
  • O altă caracteristică este că dacă în valul doi aveam un anumit număr de pacienţi, acum ne confruntăm cu o creştere de 50% la pacienţii de zonă verde, pacienţi non-COVID. Deci pe lângă acest val care reprezintă o creştere, mai avem şi pacienţii pe care nu îi putem neglija.
  • Până când nu va exista o colaborare din partea populaţiei, oricât de multe măsuri am lua, nu vom putea să ieşim la liman. Trebuie să înţelegeţi că avem o capacitate limitată şi că nu putem să ne dezvoltăm la infinit şi la un moment dat s-ar putea să ajungem la situaţia în care să trebuiască să discutăm despre modul în care îngrijim astfel de pacienţi.

Principalele declarații ale lui Dragoș Davițoiu, managerul Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”:

  • Situația este foarte gravă pentru că un spital de urgență nu poate să știe să-și regleze fluxul de internări, este obligat să primească și să trateze orice pacient trece de poarta spitalului. Nu numai pacienți Covid, ci și pacienți non-covid. Presiunea pe noi este foarte mare.
  • Nu este bine ce se întâmplă acum. Fac un apel să încercăm să respectăm toate restricțiile și să limităm intrările în spitale pentru că presiunea este mare și nu știu cât vor mai rezista cadrele medicale implicate în linia întâi.

Principalele declarații ale lui Bogdan Tănase, manager interimar al Institutului Oncologic București:

  • Situația este extrem de gravă și practic o dată cu implicarea în efortul acesta, practic am atins ultima linie de apărare în lupta cu această pandemie. Noi am înțeles urgență în care ne găsim ca țară și să ne aducem un efort.
  • Ce am oferit noi este extrem de puțin, câteva paturi de Terapie Intensivă care erau pe un tronson dedicat pacienților care erau confirmați pozitiv în interiorul Institutului. Practic răsunetul asupra tratamentelor în Institut nu va fi semnificativ.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News