Mai multe sondaje realizate și date publicității anul acesta au arătat un lucru clar: numeroși americani refuză să se vaccineze împotriva COVID.
Scepticii au invocat graba cu care a fost realizat vaccinul sau, după caz, faptul că serul este, de fapt, un complot al companiilor farmaceutice.
În ultimele săptămâni însă, pe măsură ce vaccinul a devenit o realitate, iar campania de imunizare a populației a pornit în forță, ceva s-a schimbat.
În diverse sondaje realizate de Gallup, Kaiser Family Foundation sau Pew Research Center, proporția oamenilor dispuși să își administreze vaccinul a crescut de la aproximativ 50%, cât era în vară, la peste 60% sau chiar, într-unul dintre sondaje, la 73%, o cifră ce ar putea fi suficientă pentru obținerea imunității de grup.
Rezistența la vaccinare nu dispare, iar dezinformarea este încă prezentă la scară largă pe rețelele sociale, scrie cotidianul american.
La o întâlnire de pe 20 decembrie la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din SUA, experții au observat că vocea celor care denunță vaccinul a crescut în intensitate, așa cum a crescut și numărul celor dispuși să renunțe la temeri. Din acest motiv, oficialii nu s-au putut aventura să estimeze câți americani își vor administra în cele din urmă serul.
O creștere a gradului de acceptare pare totuși vizibilă.
„Rezultatele fantastice ale testelor clinice”
O schimbare a atitudinii americanilor în raport cu pandemia a fost observată și în privința măștilor de protecție. Un sondaj Kaiser dat publicității luna aceasta a arătat că 75% dintre americani poartă măști atunci când își părăsesc locuința.
Această schimbare de atitudine, scrie New York Times, reflectă efectul unor evenimente recente: rezultatele testelor clinice, care au arătat o eficiență de 95% pentru vaccinuri și efecte adverse reduse, dar și creșterea alarmantă a numărului de cazuri de infectare și al deceselor în SUA.
O profesoară pensionată din Fairbanks, Alaska, a explicat pentru presă că dorește să se vaccineze, deși era inițial reticentă.
„Imediat ce îmi va veni rândul să fac vaccinul, voi fi acolo în primul rând! Sunt foarte nerăbdătoare și încrezătoare”, a spus pentru New York Times Joanne Barnes, care în timpul verii declara că nu are de gând să se vaccineze.
Ce anume a făcut-o să își schimbe părerea? „Administrația Biden, decizia de a-i asculta pe oamenii de știință și rezultatele fantastice ale testelor clinice”, a spus ea.
Experții spun că oferta deocamdată limitată a vaccinurilor – care a generat indirect o cerere – pare să fi fost și ea un element care a crescut apetența oamenilor pentru ser.
Iar scepticismul oamenilor a fost redirecționat acum, într-o oarecare măsură. În loc să se îndrepte direct spre vaccin, acest scepticism se orientează acum spre oamenii care vor primi vaccinul mai întâi. Ce oameni bogați, ce vedete sau ce grupuri demografice vor avea acest avantaj?
Bilanțul sumbru al pandemiei vs. veștile pozitive despre vaccin
Dar cei mai importanți factori care au crescut gradul perceput de acceptare par a fi totuși realitatea crudă a pandemiei – 200.000 de cazuri noi și în jur de 2.500-3.000 de decese zilnice – și tristețea sezonului de sărbători cu restricții.
„Tot mai mulți oameni au fost infectați sau afectați de coronavirus”, spune Rupali J. Limaye, expert la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
„Tot mai mulți cunosc pe cineva care a avut un caz grav sau a murit”, explică el. Concluzia? „Sunt obosiți și vor să se întoarcă la viața normală”, spune Limaye.
Experții în comunicare spun că un efect important l-au avut și veștile pozitive venite de pe frontul vaccinului – știrile cu politicieni care s-au vaccinat, cele cu cadre medicale care s-au bucurat când a sosit vaccinul.
Cele mai reticente grupuri
Există în continuare discrepanțe între grupurile demografice, atunci când vine vorba despre acceptare, scrie New York Times.
Diferența dintre femei și bărbați, spre exemplu, a devenit mai vizibilă, femeile fiind în general mai ezitante.
Bărbații afro-americani sunt grupul cel mai sceptic, deși și gradul lor de acceptare este în ușoară creștere. În septembrie, un sondaj Pew Research arăta că doar 32% dintre bărbații afro-americani sunt dispuși să își facă vaccinul. Ultimele sondaje arată că proporția acestora a crescut la 42%.
Preferințele politice au și ele un rol, republicanii fiind în general mai reticenți cu privire la vaccin.
Asocierea dintre atitudinea față de vaccin și afilierea politică, scrie cotidianul american, este îngrijorătoare pentru experții care se tem că acceptarea va depinde de pozițiile partizane, ceea ce va împiedica obținerea imunității de grup.
„Am văzut o creștere a numărului de oameni care sunt dispuși să primească vaccinul atât în rândul democraților, cât și al republicanilor”, spune Matthew P. Motta, expert în științe politice la Oklahoma State University.
„Dar în rândul democraților, această creștere este de două ori mai mare”, a explicat el.
În general, persoanele cele mai sceptice sunt cele care locuiesc în mediul rural și cele cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani.
Timothy H. Callaghan, un expert de la Texas A&M School of Public Health, a observat că locuitorii din mediul rural tind să fie conservatori și republicani, caracteristici care sunt valabile și pentru persoanele reticente la vaccin.
În rândul scepticilor se află și imigranții sau zilierii – mulți dintre aceștia nu au studii universitare sau nici măcar un liceu absolvit, așa că ar putea fi mai neîncrezători în știință.
Rezistența la vaccin vine însă și de la accesul limitat pe care multe persoane îl au la serviciile de sănătate, în special în zonele izolate ale țării.
Reticență în rândul cadrelor medicale
Un grup care a arătat o neașteptată reticență în privința vaccinurilor anti-COVID pare a fi cel al cadrelor medicale, care altfel au un grad mare de acceptare pentru alte vaccinuri.
Unii oficiali din sistemul sanitar au anunțat că angajații lor evită deocamdată să își facă vaccinul, iar un spital din Texas a oferit dozele alocate pentru angajații săi – care nu se îngrămădeau să și le administreze – altor cadre medicale din zonă.
Dar alte spitale au precizat că medicii și asistentele sunt tot mai dornici să primească vaccinul.
Tina Kleinfeldt, o asistentă de la Long Island Jewish Medical Center, a declarat pentru New York Times că inițial nu a vrut să se vaccineze până când nu va fi convinsă de siguranța vaccinului.
Dar apoi a început să se gândească la toți pacienții cu COVID pe care i-a întâlnit și la cei pe care îi va avea în grijă în viitor.
Apoi s-a gândit la soțul ei și la copii și, în cele din urmă, a fost prima asistentă din unitatea ei care s-a vaccinat. După injecție, a simțit o mică durere musculară la locul injecției, dar s-a simțit totodată eliberată și bucuroasă.
„Am simțit că am făcut un lucru bun, pentru mine, pentru pacienți, pentru lume”, a spus ea.
Neîncredere și în Europa
Reticența la vaccin este prezentă și în Europa, unde campania de imunizare abia a început în weekend.
Un sondaj IPSOS realizat în 15 țări și publicat pe 5 noiembrie arăta că 54% dintre francezi și-ar face vaccinul. Proporția era de 64% în Italia și Spania și de 79% în Marea Britanie, scrie Reuters.
Chiar dacă au confirmat reticența europenilor, alte sondaje au arătat rezultate diferite.
Un sondaj IFOP, spre exemplu, care nu avea date comparative pentru alte țări, a indicat că doar 41% dintre francezi și-ar face vaccinul.
La fel și în cazul Spaniei, un alt sondaj realizat de Centrul pentru Studii Sociologice (CIS) în decembrie arăta că 40% dintre cetățeni ar fi de fapt dispuși să își facă vaccinul.
În Suedia, unde încrederea oamenilor în autorități este ridicată, peste două treimi dintre cetățeni au spus că vor să își facă vaccinul.
În estul Europei, gradul de neîncredere este mai mare. Sondajele din Polonia, scrie Reuters, au arătat că doar aproximativ 40% dintre cetățeni ar fi dispuși să se vaccineze.
Neîncrederea este vizibilă și în România. Un sondaj IRES realizat în perioada 18-21 decembrie și dat publicității luni arată că 33% dintre români sunt deciși să se vaccineze.
Procentul, spune IRES, este în creștere față de un studiu realizat cu o săptămână înainte – în perioada 12-14 decembrie, când 25% dintre respondenți spuneau că s-ar vaccina cât mai repede.
Sondajul publicat luni mai arată că 39% dintre români nu s-au decis încă, iar 25% sunt hotărâți să nu își facă vaccinul.