Înapoi în anii ’90. Femeile-politician sunt pe cale de dispariție în funcțiile de top ale coaliției

În noul guvern condus de Marcel Ciolacu sunt doar două femei pe portofolii cu puțină influență, în timp ce în Parlament, la Camera Deputaților, social-democrații, liberalii și reprezentanții UDMR nu au numit nici măcar o femeie la șefia vreunei comisii.

Noul Guvern Ciolacu a trecut de la un număr de șase femei (Alina Gorghiu – Justiție; Luminița Odobescu – Afaceri Externe; Ligia Deca – Educație; Raluca Turcan – Cultură; Simona Oprescu-Bucura – Muncă; Natalia Intotero – Familie, Egalitate și Tineret) la doar două (Simona Bucura-Oprescu și Natalia Intotero). Practic, liberalii au rămas fără niciuna dintre ministre, promovând bărbați pe linie.

Zero femei din rândul puterii la șefia comisiilor din Cameră

La nivelul Camerei Deputaților, PNL, PSD și UMDR nu au nici măcar o femeie în funcția de președintă de comisie, deși conduc 14 dintre acestea. În schimb, USR a dat două șefe de comisii (Diana Buzoianu la Mediu și Diana Stoica la Afaceri Europene), AUR o doamnă (Laura Gherasim la Cercetarea Abuzurilor), SOS a trimis-o pe Verginia Vedinaș la Comisia de Constituționalitate, iar până și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care are o singură șefie de comisie, a mizat pe Maria Cernit la Egalitate de Șanse.

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

La nivelul de președinți de foruri legislative, nici nu poate fi vorba de șefi femei, pe funcții fiind Ciprian Șerban (PSD) la Camera Deputaților și Ilie Bolojan la Senat. În schimb, la Cameră, dintre cei patru vicepreședinți, două funcții sunt ocupate de doamne: Raluca Turcan (PNL) și Gianina Șerban (AUR). Pe de altă parte, la Senat, toți vicepreședinții sunt bărbați.

La nivelul Senatului, pe de altă parte, coaliția de guvernare a încercat să mai egaleze raportul bărbați-femei prin intermediul PNL. Liberalii au pus-o la șefia comisiei de buget-finanțe pe Gabriela Horga, iar la comisia de apărare pe Nicoleta Pauliuc. PSD și UDMR nu au nicio femeie în funcția de președintă de comisie. În total, PSD, PNL și UDMR dețin șefia a 14 comisii.

Pe de altă parte, din partidele opoziției, trei doamne au fost alese pe funcția de președintă. Cristina Dumitrescu (AUR) va conduce Comisia Românilor de Pretutindeni, Elena Dobra (USR) va fi la cârma Comisiei de Învățământ, iar SOS a înscăunat-o pe Cosmina Cerva la Comisia de Constituționalitate.

Recomandări

Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist

Prima femeie ministră în România postdecembristă

Modul cum coaliția de guvernare gestionează situația promovării femeilor în funcții publice de top denotă nu progres, ci o atitudine similară cu cea din anii ’90, când a fost nevoie de ani buni până când o doamnă să ajungă fie ministră, fie președintă de comisie sau chiar în conducerea restrânsă a Senatului sau a Camerei Deputaților.

Prima femeie care a condus un minister în perioada postdecembristă a ajuns pe funcție doar spre finalul Guvernului Văcăroiu (1992-1996). Daniela Bartoș a condus Ministerul Sănătății începând cu august 1996 și până în decembrie 1996, moment în care s-a schimbat echipa de la Palatul Victoria.

Calea deschisă de Bartoș nu a fost continuată de cabinetele Ciorbea și Radu Vasile. Doar peste alți trei ani, în decembrie 1999, a mai ajuns o altă femeie în guvern. Este vorba despre Smaranda Dobrescu (PSDR), care a ocupat portofoliul de la Ministerul Muncii, funcție deținută până la finalul Guvernului Isărescu, adică decembrie 2000. Tot în Guvernul Isărescu, dar nu de la început, a ajuns să conducă Transporturile o femeie. Era vorba de Anca Boagiu (PD), care i-a luat locul lui Traian Băsescu, după ce acesta a fost ales primar al Bucureștiului, la final de iunie 2000.

Apoi, unele echipe guvernamentale au început să dea dovadă de o deschidere mai mare față de femei, începând cu Guvernul Năstase. Prim-ministrul Adrian Năstase a avut alături femei pe funcții importante: Hildegard Puwak (decembrie 2000 – decembrie 2003) la Ministerul Integrării Europene, Rodica Stănoiu (decembrie 2000 – martie 2004) la Justiție, Ecaterina Andronescu (decembrie 2000 – iunie 2003) la Ministerul Educației și Cercetării, iar Daniela Bartoș a condus Sănătatea între decembrie 2000 și iunie 2003.

În Parlament, femeile au ajuns și mai greu în funcții importante

Și la nivel de Parlament, cu greu a fost spartă dominația totală a bărbaților la nivel de președinți și vicepreședinți ai celor două foruri. La Camera Deputaților, pentru prima dată când au fost și vicepreședinte femei s-a întâmplat în legislatura 2004-2008, cu sesiuni în care echipa de cinci (președinte și vicepreședinți) a fost completată de Mona Muscă (PNL) sau Daniela Popa (PC).

Saltul cel mare s-a produs în legislatura 2008-2012, când timp de aproape patru ani, președintă a fost Roberta Anastase (PDL), o perioadă vicepreședintă Daniela Popa, iar spre finalul legislaturii, și Alina Gorghiu (PNL).

La Senat, tot în legislatura 2004-2008 a ajuns o femeie pe funcția de președintă, fiind cazul Noricăi Nicolai. În următorul mandat, la Senat, doar Anca Boagiu va mai fi temporar vicepreședintă. Însă în legislatura 2012-2016, la Senat nu va mai ajunge nicio femeie vicepreședintă. Situația se va redresa oarecum în legislatura 2016-2020, când ajung în unele sesiuni pe funcția de vicepreședintă Alina Gorghiu (PNL), Iuliana Scântei (PNL) sau Doina Fedorovici (PSD).

Doar la începutul legislaturii 2020-2024, Senatul va avea timp de zece luni în fruntea sa o femeie, adică pe Anca Dragu. Ulterior, după doar câteva luni cu Florin Cîțu la șefia Senatului, Alina Gorghiu a fost aproape un an vicepreședinta cu atribuții de președintă a Senatului, până când pe funcție a fost ales Nicolae Ciucă, în urma rotativei guvernamentale.

Situația nu a fost prea bună nici la nivel de șefi de comisii parlamentare. A fost nevoie să ajungem în anii 2000, adică în legislatura 2000-2004, pentru ca la Camera Deputaților, președinta Comisiei de Muncă să fie aleasă Smaranda Dobrescu (la acea vreme în PSD). Tot în acea legislatură, la comisia pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților a ajuns șefă Viorica Afrăsinei (PSD), în timp ce PRM-ista Angela Mihaela Bălan a fost aleasă președinta comisiei pentru egalitate de șanse în Senat.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News