- dacă negurile se lasă jos şi se lăţesc, cerul se va însenina.
- dacă pisica îşi linge blana şi se uită spre sobă/calorifer, vremea se strică sigur; iar când se ghemuieşte cu spatele la foc, vine gerul.
- dacă vrăbiile se scaldă în praf, va ploua.
- când apare curcubeul, vremea se îndreaptă.
- când câinele se tăvăleşte pe jos, este semn că vremea se înmoaie şi nu va mai fi ger.
Furnica – «meteorolog» de serviciu
- localnicii de la munte, în special, ştiu că, atunci când se apropie ploaia, lăptuca îşi deschide frunzele, găinile scurmă mai abitir, fluturii zboară pe lângă ferestre şi rândunelele zboară la câţiva centimetri de pământ.
- atunci când se anunţa vânt puternic, foile trifoiului se strâng, vacile aleargă cu coada în sus pe câmp şi peştii sar din apă.
- dacă porcul duce paie în gură spre coteţ, vremea se va îmbunătăţi.
- ciorile anunţă vreme rea când zboară în toate părţile şi vreme bună când stau liniştite; iar când se strâng laolaltă, va fi ger.
- când cocoşul cântă într-un picior sau cântă mult, toată ziua, vesteşte încălzirea vremii, iar dacă va cânta seara e semn că se schimbă vremea.
- dacă faci foc în sobă şi fumul se ridică drept în sus e semn de vreme bună, iar când va intra din sobă în casă, vine ploaia.
- dacă oile rumegă cu poftă atunci când este foarte frig înseamnă că gerul va mai dura.
- va fi furtună şi ninsoare, dacă broaştele ies în curte.
- dacă furnicile îşi fac muşuroaie sus, iar gâştele stau cu ciocul în pene este semn de iarnă geroasă.
- dacă toamna iepurii sunt graşi, iarna va fi grea.
- dacă plouă la începutul lui noiembrie, săptămâna Crăciunului va fi geroasă. n dacă plouă de Crăciun, de Paşte va fi frig.
- dacă bufniţa cântă în februarie este semn de primăvară timpurie.
Calendarul de ceapă
Bătrânii de la sate “citesc” în foile cepei cum va fi anul care vine. Fie şi de amuzament, putem încerca şi noi:
- se taie o ceapă mare în două jumătăţi şi se scot, dinspre exterior spre interior, consecutiv, 12 foi care se aşază pe o bucată de lemn.
- prima foaie este tăiată cu un cuţit şi este “numită” luna ianuarie, astfel încât să se ştie de unde începe numărătoarea lunilor anului; apoi se aşază şi celelalte foi.
- peste fiecare foaie de ceapă se pune sare şi se ţin foile, până în dimineaţa următoare, într-un loc ferit de razele de lumină.
- după cantitatea de apă adunată în fiecare foaie de ceapă se poate “vedea”, în zori, cât de ploioasă ori secetoasă va fi fiecare din lunile anului următor.