Încălzire globală de 1,5 sau de două grade Celsius: diferența majoră dintre cele două scenarii, explicată de experți

Un raport al ONU dat publicității luni a avertizat că până în 2040, temperatura medie de pe planetă va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, anii 1850-1900, indiferent dacă obiectivele referitoare la emisii vor fi atinse sau nu.

Impactul va fi dramatic: valuri de căldură, vreme extremă, creșterea nivelului mării, secetă, declin al biodiversității, toate acestea având un efect direct asupra vieții și sănătății oamenilor.

Dar se poate și mai rău, avertizează experții.

Până în 2050, creşterea poate depăşi acest prag, chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol.

Aproape toate statele lumii au semnat Acordul climatic de la Paris din 2015 prin care se obligă să mențină creșterea temperaturilor sub două grade până la finalul secolului și chiar să încerce să mențină o creștere de doar 1,5 grade.

Diferența dintre cele două ținte – „doar” 0,5 grade Celsius – poate fi majoră, așa cum arată mai multe analize ale experților.

Diferență între două scenarii

„Există beneficii clare în menținerea încălzirii la 1,5 grade Celsius mai degrabă decât la două grade sau mai mult”, au avertizat în 2018, în cadrul unui raport ONU, Petteri Taalas, de la Organizația Mondială a Meteorologiei și Joyce Msuya, de la Programul ONU pentru Mediu.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Raportul cu pricina, intitulat „Încălzirea globală de 1,5 grade Celsius”, făcea printre altele o comparație între cele două scenarii, arată o analiză a portalului Yale Climate Connections.

Căldură extremă

– La o creștere de 1,5 grade Celsius, zilele foarte fierbinți de la latitudinile medii (în care se încadrează cea mai mare parte a Europei, Americii de Nord și Asiei) vor fi cu 3 grade Celsius mai calde decât în perioada preindustrială.

– La o creștere de două grade Celsius, zilele foarte fierbinți de la latitudinile medii vor fi cu patru grade Celsius mai calde decât în perioada preindustrială.

Un studiu publicat tot în 2018 a estimat că 14% din populația globului ar fi expusă la valuri de căldură extremă odată la cinci ani, dacă temperatura ar crește cu 1,5 grade Celsius.

Această proporție ar crește la 37%, în cazul unei creșteri cu două grade Celsius.

Valurile de căldură care au întreținut incendiile izbucnite vara aceasta în sudul Europei reprezintă un exemplu pentru viitor, dar vremea extremă din Canada a arătat că acest fenomen poate fi întâlnit în zone neașteptate.

Creșterea nivelului mării

– La o creștere de 1,5 grade Celsius, nivelul apei mării este estimat să crească până în 2100 cu 0,26 până la 0,77 metri, față de nivelul din 1986-2005. În jur de 69 de milioane de oameni ar fi expuși la inundații, în mod direct.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

– La o creștere de două grade Celsius, nivelul apei mării este estimat să crească până în 2100 cu 0,36 până la 0,87 metri, față de nivelul din 1986-2005. În jur de 79 de milioane de oameni ar fi expuși la inundații, în mod direct.

O necunoscută în privința creșterii nivelului mărilor este instabilitatea stratului de gheață din Antarctica și Groenlanda.

Pierderea biodiversității

– La o creștere de 1,5 grade Celsius, 6% din insecte, 8% din plante și 4% din vertebrate și-ar putea pierde până în 2100 mai bine de jumătate din habitat.

– La o creștere de două grade Celsius, aceste procente s-ar putea dubla sau tripla: 18% din insecte, 16% din plante și 8% din vertebrate și-ar putea pierde mai bine de jumătate din habitat.

La o creștere de 1,5 grade Celsius, în jur de 4% din suprafața terestră a planetei va suferi o transformare a ecosistemelor. La o creștere de două grade Celsius, 13% din suprafața terestră va suferi o astfel de transformare.

Topirea calotei glaciare din Arctica

– La o creștere cu 1,5 grade Celsius, experții estimează că Oceanul Arctic va fi complet eliberat de gheață în timpul verii o dată la fiecare sută de ani.

– La o creștere de două grade Celsius, Oceanul Arctic va fi complet eliberat de gheață în timpul verii o dată la fiecare 10 ani.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Un Ocean Arctic fără gheață poate accelera încălzirea, în condițiile în care apa absoarbe mai multă căldură de la soare. Gheața topită din Arctica duce la injectarea de apă rece în Atlantic și afectează astfel circulația curenților.

Oamenii de știință au anunțat deja în 2021 că marele sistem de curenți oceanici care include și Curentul Golfului își pierde stabilitatea, apropiindu-se potențial de un punct de colaps care va avea efecte de impact asupra întregii planete.

Declinul capturilor de pește

– La o creștere de 1,5 grade Celsius, un model al ONU estimează un declin de 1,5 milioane de tone al capturii anuale de pește la nivel global.

– La o creștere de două grade Celsius, un model al ONU estimează un declin de 3 milioane de tone al capturii anuale de pește la nivel global.

Creștere a sărăciei

Mai multe populații din întreaga lume sunt în special vulnerabile la consecințele încălzirii globale. Este vorba despre unele popoare indigene, de comunități dependente de agricultură și de cele dependente de resursele costiere.

În mod special vulnerabile sunt ecosistemele din Arctica, regiunile aride, micile state insulare sau cele mai puțin dezvoltate națiuni.

Limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius ar putea reduce numărul persoanelor expuse la sărăcia produsă de încălzirea globală cu sute de milioane de oameni, prin comparație cu scenariul unei încălziri cu două grade Celsius.

Impactul asupra sănătății

La o creștere de două grade Celsius, prin comparație cu scenariul creșterii cu 1,5 grade Celsius, ar spori numărul deceselor produse de căldura extremă și al persoanelor care se îmbolnăvesc de boli acum considerate exotice, precum malaria sau febra dengue.

Consecințe ireversibile

Potrivit ONU, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse până în 2030 cu 45% față de nivelul din 2010 și trebuie să ajungă la zero până în 2050.

Pentru a limita încălzirea la două grade Celsius, emisiile trebuie reduse cu 25% și trebuie să ajungă la zero până în 2070.

Oricum, așa cum a remarcat raportul dat publicității luni, anumite consecinţe ale încălzirii globale sunt deja „ireversibile”.

Sub influenţa topirii gheţarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de „secole, chiar milenii”.
Mările, care au crescut deja cu 20 de centimetri din 1990, ar putea creşte în continuare cu circa 50 de centimetri până în 2100, chiar la o încălzire de +2 grade Celsius.

Și pentru prima dată, experții ONU au subliniat, de asemenea, „că nu poate exclude” producerea unor „puncte de cotitură”, cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariţia pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică şi iremediabilă.

Urmărește-ne pe Google News