Ploile au fost cu cel puțin 7% mai puternice din cauza schimbărilor climatice, a constatat World Weather Attribution (WWA), ceea ce a dus la lovirea orașelor cu volume de apă care ar fi fost la jumătate, dacă oamenii nu ar fi încălzit planeta.

„Tendința este clară”, a declarat Bogdan Chojnicki, climatolog la Universitatea de Științe ale Vieții din Poznań și coautor al studiului. „Dacă oamenii continuă să umple atmosfera cu emisii de combustibili fosili, situația va fi mai gravă”.

Cantități uriașe de precipitații

Furtuna Boris s-a oprit deasupra Europei Centrale la mijlocul lunii septembrie și a declanșat cantități record de precipitații în Austria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Ploile abundente au transformat cursurile de apă calme în șuvoaie, declanșând inundații care au distrus case și au ucis 24 de persoane.

Cercetătorii au afirmat că măsurile de adaptare au redus numărul deceselor în comparație cu inundațiile similare care au afectat regiunea în 1997 și 2002.

Ei au făcut apel la o mai bună apărare împotriva inundațiilor, la sisteme de avertizare și la planuri de răspuns la dezastre, precizând că este nevoie de readaptare și reconstrucție în regiunile predispuse la inundații.

„Aceste inundații arată cât de costisitoare devin schimbările climatice”, a declarat Maja Vahlberg, consilier tehnic la Centrul pentru climă al Crucii Roșii și Semilunii Roșii și coautor al studiului.

„Chiar și cu zile de pregătire, inundațiile au devastat totuși orașe, au distrus mii de case și au determinat Uniunea Europeană să promită ajutoare în valoare de 10 miliarde de euro”.

Oamenii de știință au comparat precipitațiile înregistrate în Europa Centrală pe parcursul a patru zile în septembrie cu cantitățile simulate pentru o lume mai rece cu 1,3 grade Celsius – nivelul de încălzire cauzat până în prezent de arderea combustibililor fosili și distrugerea naturii. Ei au atribuit influenței umane o „dublare a probabilității și o creștere cu 7% a intensității”.

Dar rezultatele sunt „conservatoare”, au scris oamenii de știință, deoarece tiparele nu modelează în mod explicit convecția și astfel pot subestima precipitațiile.

Fizicienii au demonstrat că fiecare grad Celsius de încălzire permite aerului să rețină cu 7% mai multă umiditate.

Cum s-a declanșat furtuna Boris

Ploile din Europa Centrală s-au declanșat atunci când aerul rece din Arctica a întâlnit aerul cald și umed din Marea Mediterană și Marea Neagră.

Mările mai calde favorizează partea ploioasă a ciclului hidrologic, deși tendința în unele unele părți este spre condiții mai uscate, a declarat Miroslav Trnka, climatolog la Global Change Research Institute.

Trnka a comparat factorii care duc la precipitații extreme cu un joc la loto. Creșterea riscului din cauza încălzirii globale, a spus el, este ca și cum ai cumpăra mai multe bilete de loterie, pe o perioadă mai lungă, și ai schimba regulile astfel încât mai multe combinații să ducă la un câștig.

„Dacă pariați suficient de mult timp, aveți o șansă mai mare de a câștiga jackpot-ul”, a declarat Trnka.

Studiul a constatat că se vor înregistra precipitații mai abundente, dacă lumea se va încălzi cu două grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cu o creștere suplimentară față de prezent de aproximativ 5% a intensității precipitațiilor.

Furtunile „blocate” vor fi tot mai dese

Hayley Fowler, climatolog la Universitatea Newcastle, care nu a fost implicată în studiu, a declarat: „Aceste furtuni „blocate” sunt capabile să stagneze într-un singur loc și să producă cantități uriașe de precipitații, alimentate de creșterea umidității și a energiei din oceane care sunt extrem de fierbinți”.

„Aceste furtuni «blocate» cu deplasare lentă devin din ce în ce mai frecvente și se preconizează că vor crește și mai mult odată cu încălzirea suplimentară”, a adăugat ea. „Întrebarea nu este dacă trebuie să ne adaptăm pentru mai multe astfel de furtuni, ci dacă putem”.

Studiul nu a încercat să stabilească în ce măsură încălzirea globală a sporit distrugerile provocate de ploi, însă cercetătorii au afirmat că și creșterile minore ale precipitațiilor au dus la creșterea disproporționată a pagubelor.

FOTO: Facebook/INHGA

 
 

Urmărește-ne pe Google News