13 comentariiLuând în considerare mediile pe decenii, temperaturile au urcat cu 0,26 grade Celsius din 2014 până în 2023, arată rezultatele studiului. În aceeași perioadă, temperaturile medii de la suprafața globului au ajuns la 1,19 grade Celsius peste nivelul de referință din perioada preindustrială 1850-1900. Aceasta marchează o creștere față de cele 1,14 grade Celsius raportate anul trecut pentru deceniul până în 2022.
„Încălzirea indusă de om a crescut la o rată fără precedent în înregistrarea instrumentală”, precizează autorii cercetării.
Studiul a fost publicat în contextul în care diplomați din întreaga lume s-au reunit în Germania în această săptămână pentru discuții pe tema climei, înainte de summitul COP29 al ONU din noiembrie, care va avea loc la Baku, în Azerbaidjan.
În cadrul Acordului de la Paris din 2015, țările au convenit să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, încercând în același timp să atingă o limită mai sigură de 1,5 grade.
Raportul publicat miercuri arată însă că, până la sfârșitul anului 2023, activitatea umană a împins temperaturile cu 1,31 grade Celsius peste nivelul preindustrial.
În același timp, dacă sunt luați în calcul și alți factori naturali, precum fenomenul meteorologic El Nino, Pământul s-a încălzit în total cu 1,43 grade Celsius.
De departe, principalul motor al încălzirii globale a fost „faptul că emisiile de gaze cu efect de seră sunt la un nivel record”, se precizează în studiul citat.
Emisiile medii anuale pentru perioada 2013-2022 au fost de 53 de miliarde de tone de dioxid de carbon și echivalentul în alte gaze – în principal din utilizarea combustibililor fosili, cum sunt petrolul și gazele naturale, mai menționează autorii raportului.
Aceasta înseamnă că bugetul de carbon al lumii – cantitatea estimată de gaze cu efect de seră care poate fi emisă înainte de a conduce planeta peste pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius – „se micșorează rapid”, explică oamenii de știință.
La începutul anului 2024, bugetul de carbon a scăzut la aproximativ 200 de miliarde de tone.
Autorul principal al studiului, Piers Forster, a declarat că există totuși un „pic de optimism”, cel puțin într-o constatare.
Ritmul de creștere a emisiilor în ultimul deceniu pare să fi încetinit din anul 2000, ceea ce, potrivit acestuia, semnalează că „nu vom avea neapărat o accelerare mare, în creștere, a schimbărilor climatice”. În același timp însă, Pierre Friedlingstein, coautor ale cercetării, a declarat că încetinirea nu este suficientă pentru a evita schimbările climatice.
„Nu avem nevoie ca emisiile să fie stabile. Avem nevoie ca emisiile să scadă până la zero net. Atât timp cât emisiile continuă la același nivel, încălzirea va continua la același nivel”, a declarat Friedlingstein.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.