ComenteazăEpisoadele de vreme extremă au devenit tot mai comune în ultimii ani. Inundații devastatoare au forțat evacuarea unui milion de persoane în China, în vreme ce în Grecia, incendiile de vegetație au făcut ravagii în mai multe colțuri ale țării.
Valurile de căldură au ucis aproape 700 de persoane în Canada și 600 în SUA. Rusia a raportat cele mai întinse incendii de vegetație din istorie, în vreme ce statul Texas s-a confruntat cu o vreme rece și cu zăpadă. Iar din Spania până în Siberia, temperaturile au urcat îngrijorător, la nivel record.
Tendința sumbră a fost confirmată de un nou studiu publicat de revista Science, care a încercat să estimeze câte astfel de episoade de vreme extremă vor trăi copiii de azi în timpul vieții.
Cercetarea folosește mai multe modele demografice și climatice pentru a estima expunerea la șase evenimente conectate cu vremea extremă – incendii de vegetație, recolte nereușite, secetă, inundații, valuri de căldură și cicloane tropicale – pentru fiecare generație născută între 1960 și 2020 și pentru diferite scenarii valabile în cazul unei încălziri între 1,5 și 3,5 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială.
Rezultatele, scrie The Economist, sunt alarmante.
„O amenințare severă la adresa tinerelor generații”
Copiii născuți în 2020 vor trăi un număr de episoade de vreme extremă de două ori până la șapte ori mai mare decât cei care s-au născut în anii 1960.
Cei născuți în 1960, spre exemplu, vor fi expuși la patru valuri de căldură în timpul vieții. Cei născuți în 2020 vor fi expuși la 30 de valuri de căldură, dacă actuala tendință de încălzire continuă, la 22 dacă temperaturile vor crește cu 2 grade Celsius și la 18 valuri de căldură, dacă temperatura va crește cu 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Într-o lume în care temperatura crește cu 3 grade Celsius, copiii născuți acum vor trăi de două ori mai multe incendii de vegetație și cicloane tropicale, de trei ori mai multe inundații, de cinci ori mai multe episoade de secetă și de 36 de ori mai multe valuri de căldură decât cineva născut în 1960.
„Rezultatele noastre evidențiază o amenințare severă la adresa tinerelor generații și face un apel la reducerea drastică a emisiilor pentru protejarea viitorului”, a avertizat profesorul Wim Thiery, de la Vrije Universiteit din Bruxelles, Belgia, care a condus cercetarea.
El a explicat că oamenii care au mai puțin de 40 de ani azi vor avea vieți „fără precedent”, urmând să fie expuși la valuri de căldură, secetă și inundații care ar fi fost aproape imposibile fără încălzirea globală, scrie The Guardian.
Cum pot fi reduse riscurile
Există și disparități geografice importante. Generațiile mai tinere din țări sărace precum cele din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord vor fi mai expuse la vremea extremă decât cele din țările bogate.
Spre exemplu, 53 de milioane de copii născuți în Europa și în Asia Centrală în perioada 2016-2020 vor trăi de patru ori mai multe evenimente de vreme extremă. În acest timp, 172 de milioane de copii născuți în Africa sub-Sahariană vor trăi de 5,7 ori mai multe episoade de vreme extremă.
Dar autorii studiului cred că problemele ar fi mai mici dacă creșterea temperaturii va fi redusă la 1,5 grade Celesius față de perioada preindistrială. Riscurile de expunere la valurile de căldură, spre exemplu, ar putea fi reduse cu 40%.
Dar chiar și în cazul unei reduceri dramatice a emisiilor de carbon, pagubele sunt inevitabile.
Asta mai ales că, au avertizat cercetătorii, creșterea numărului de episoade de vreme extremă ar putea fi subestimat.
Pentru unii dintre tineri, situația este deja previzibilă. Un studiu recent printre 10.000 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani din zece țări a aflat că 75% dintre cei consultați sunt speriați cu privire la viitor.
În jur de 45% dintre ei au spus că grijile cu privire la schimbările climatice le afectează viața de zi cu zi. Țările cu cel mai mare nivel de anxietate sunt cele mai expuse la efectele încălzirii globale, inclusiv Filipine sau India.
Săptămâna trecută, tinerii din 99 de țări au luat parte la o grevă climatică coordonată pentru a cere liderilor mondiali să ia măsuri mai ferme pentru a reduce emisiile de carbon înainte de summitul anual al ONU pentru Mediu din Glasgow.