Care sunt riscurile bunăstării românilor. Majorarea pensiilor și a salariilor pune presiune pe buget, dar efectele pe termen mediu pot fi pozitive

În plus, micii intreprinzători riscă să ajungă din nou victimele Fiscului pentru că banii pentru toate promisiunile vor forța statul să iasă la hărțuit în goana după acoperirea găurilor date în bugetul statului.

„Impactul de primă rundă va fi de ordinul miliardelor de euro, dar pe runda a doua, mai ales dacă se dă drumul la investiții și lucrări publice totul se compensează. Problema principală este cum compensezi efectele de runda întâi”, ne-a declarat Gabriel Biriș, consultant fiscal.

Firmele ar putea fi hăituite din nou

Potrivit lui, o rezervă mare de creștere a bugetului ar fi reducerea evaziunii și în special la TVA. „Dar trebuie făcută cu cap, nu cum a fost făcută de fostul sistem în 2014 și 2015 când au năvălit peste firme și au inventat tot felul de motive pentru a le lua banii. Asta este marele risc, să nu se pună cumva presiune pe firme. Dar dacă se pune presiune pe ANAF să accelereze implementarea noului sistem informatic finanțat de Banca Mondială, se deblocheze, că ei blochează, implementarea caselor de marcat cu memorie fiscală și GPRS, dacă vor introduce și SAF-T, sistemul care le permite să facă controale de la distanță, vom avea cu toții de câștigat”, a mai afirmat fostul secretar de stat.

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

Datorile pentru mâncare, deloc bune

Contează foarte mult pentru ce facem deficit, pentru că dacă-l facem pentru a da drumul la lucrări pentru a atrage bani europeni, un an de zile asta nu va fi o problemă. „Că facem deficit și când cumpărăm o casă, dar dacă facem deficit ca să mâncăm avem o problemă. Dacă facem datorie externă ca să plătim ajutoare sociale și ca să mâncăm nu este bine pentru că înseamnă că nu producem suficient și o să ajungem sclavi”, a mai spus Biriș.

Bătrânii săraci mor săraci

Pornind de la actuala situaţie fiscală, creşterile de pensii generate de scutirea de impozit şi de contribuţia la sănătate nu sunt spectaculoase. Dar trebuie menționat că românii cu pensii sub punctul de pensie, adică cei care au mai puțin de 900 de lei, nu vor avea de câștigat nici un ban din urma noilor reduceri de impozite. În schimb, cei care au pensii speciale, precum deputații sau magistrații, vor mai avea de câștigat câteva sute de lei la pensie.

„În anul 2017, potrivit actualului Cod fiscal, pensiile sunt scutite de impozit pe venit de 16% pentru suma de 1.100 lei şi sunt scutite de plata contribuţiei de sănătate de 5,5% pentru valoarea unui punct de pensie. Punctul de pensie în anul 2017 este majorat la suma de 917,5 lei  prin efectul Legii pensiilor”, a declarat pentru Libertatea, consultantul fiscal Adrian Bența.

Recomandări

Elena Mateescu, șefa ANM, despre episodul de iarnă care lovește România: „De joi, se va răci semnificativ”

El spune că pentru pensionari sunt binevenite aceste creșteri de pensii, ce se vor duce în consumul curent. Și pentru ceilalți cetățeni sunt binevenite aceste creșteri de pensii, dacă nu se vor introduce noi taxe sau dacă bugetul nu apelează la imprumuturi externe.

Salariul minim, o posibilă problemă

Discuția cu salariul minim este cu dus și întors pentru că marea majoritatea a celor cu salariul minim se află în mediul privat. „Și sunt în special în zonele în care este forță de muncă necalificată, gen servicii de curățenie, pază și protecție sau agricultură, dar și în retail. Un salariu minim mai mare va îngreuna accesul pe piața muncii. Pe de altă parte, păstrând salariul minim foarte mic rămânem într-un „dolce far niente” și nu mai suntem interesați de creșterea productivității”, a mai spus Biriș.

În plus, dacă salariul minim va fi mare va fi și șomajul mare pentru că firmele nu vor mai fi interesate să angajeze, mai ales în contextul în care forța de muncă nu mai este atât de calificată. „Avem foarte mulți necalificați și trebuie tratată problema cu multă atenție și să te arunci așa în față nu e bine deloc.

Dacă vrei să te duci pe o creștere atât de agresivă poate că ar trebui să o faci diferențiată pe regiuni, pe anumite industrii, dar devine totul mai complicat”, propune fostul secretar de stat.

Recomandări

Mircea Geoană, după răspunsul dat de Elena Lasconi la o întrebare de politică externă: „Doamne, Dumnezeule!”

În plus, mărirea salariului minim brut va împinge micii comercianți să facă evaziune fiscală pentru că va crește presiunea financiară în condițiile în care și așa mulți se află la limita supraviețuirii cu afacerile. Partea bună în toată această ecuație este că românii vor avea mai mulți bani pentru consum.

Ce efecte au asupra bugetului

Potrivit lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, toate aceste creșteri salariale și de pensii vor face ca deficitul bugetar să sară de 4%, în condițiile în care acesta trebuie menținut sub 3 procente. Și pentru a vă face o idee despre ce înseamnă toate aceste cheltuieli, numai reudcerea TVA cu 1% va pune presiune pe buget cu 2,54 miliarde de lei. Plafonarea CASS mai face și ea o gaură de aproape 700 de milioane de lei. Iar eliminarea supraaccizei pe carburanți va mai „văduvi” bugetul de aproape 3 miliarde de lei la care se mai adaugă taxa de stâlp fără de care nu ar mai ajunge la buget un alt miliard de lei.

În plus, numai în 2017, va exista un impact de peste 5,5 miliarde de lei din toate majorările salariale promise bugetarilor, plus alte măsuri. Printre acestea se numără, introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenţi, creşterea punctului de pensie la 1.000 lei, creşterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei şi creşterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei. De asemenea, se prevede şi majorarea cu 20% a salariului din administraţia locală şi majorarea cu 50% a veniturilor actorilor şi a altor categorii de artişti.

Urmărește-ne pe Google News