ComenteazăPotrivit tradiției, Ramadanul este consideat luna în care Allah i-a revelat profetului Mohamed primele versete din Coran. Laylat al-Dadr, sau Noaptea Puterii, este considerată a fi data efectivă în care Coranul a fost dat profetului și, de obicei, se include în ultimele 10 zile ale sărbătorii Ramadanului.
Postul este unul dintre cei cinci stâlpi ai credinţei islamice, alături de mărturisirea în credinţa monoteistă, rugăciunea (de cinci ori pe zi), dania rituală şi pelerinajul la Mecca în Arabia Saudită.
Anul acesta, a noua lună a calendarului musulamn a început joi seara, după cum au anunțat autorităţile religioase din regatul saudit. Luna plină ce marchează debutul Ramadanului nu a putut fi văzută marţi seară, iar miercuri a fost ultima zi a lunii islamice Shaaban. Începutul şi sfârşitul lunilor din calendarul islamic sunt determinate de vederea Lunii pline.
În timpul Ramadanului, credincioșii trebuie să se abţină de la mâncare, băutură și alte plăceri, dar și de la bârfa sau limbajul licenţios, de la răsăritul soarelui până la apus. Acest tip de post, care presupune eliminarea confortului cotidian are ca scop creșterea concentrării minţii asupra rugăciunii, spiritualităţii, a actelor de caritate și vizează totodată purificarea corpului și a minţii.
Ei nu au voie să folosească picături pentru ochi, să se certe, să asculte muzică şi nici să întreţină relaţii sexuale. O interdicţie controversată este aceea plasată asupra înghiţirii salivei (proprii sau a altei persoane). Cei care respectă interdicţia scuipă adesea, în timpul postului, pentru a nu-şi potoli setea nici măcar cu propria salivă. Criticii acestei practici spun că ea e lipsită de bază doctrinară şi că este un obicei care se opune spiritului Coranului, ce nu doreşte să impună postul ca o formă de tortură.
Există și categorii de persoane care pot fi scutite de postul Ramadanului: femeile însărcinate, persoanele care sunt bolnave mintal sau fizic și, uneori, femeile care alăptează. Copiii nu sunt obligaţi să postească până când ajung la pubertate, cu toate că mulţi părinți aleg să-i pună pe copii să respecte cel puțin o parte a postului, ca să se obișnuiască.
Sfârșitul Ramadanului este marcat de Eid ul Fitr, un festival semnificativ care încheie postul. Sărbătoarea începe, de îndată ce Luna Nouă poate fi văzută în cer. De Eid, musulmanii sărbătoresc îmbrăcându-se cu cele mai bune haine, participând la procesiuni mari, oferind cadouri, petrecând timp cu familia, și având o masă mare în timpul zilei. Musulmanii trebuie să contribuie, de asemenea, cu o anumită sumă de caritate, astfel încât cei săraci ar putea sărbători, de asemenea, sfârșitul postului.
Risipă și consumatorism într-o perioadă de abstinență
În mod paradoxal în această lună de privaţiune se înregistrează o creştere a produselor de consum, alimente dar şi articole de îmbrăcăminte şi decoraţiuni cu tentă religioasă, scrie presa internațională.
Deşi teologii islamici atrag atenţia să se respecte spiritul Ramadanului, iar mesele să fie frugale, nu adevărate banchete. Potrivit institutului de sondaj marocan, de Ramadan consumul de alimente explodează, crescând cu 37 % faţă de perioada normală.
La sfârșitul fiecărei zile din timpul Ramadanului, după apus, se organizează mesele în familie de ”iftar” (mâncarea care se serveşte după lăsatul soarelui) și care constau într-o succesiune de supe, torturi, ouă, lapte şi dulciuri, urmate câteva ore mai târziu de preparate din carne sau peşte, totul stropit din abundenţă cu lapte, sucuri naturale sau carbogazoase şi din nou fructe şi foietaje pline de unt, miere şi fructe uscate.
Conştiente de creşterea consumului de Ramadan, supermarketurile fac promoţie la saci de făină, halviţă, miere şi alte dulciuri, propunând cele mai bune oferte. În bazarurile din Rabat, femeile se aşează după-amiază la coadă, cu puţin înainte de lăsarea serii când se încheie postul, şi cumpără diferite produse de patiserie – numite ”mlawis”, ”baghrir” sau ”rghaif”- pentru a le servi calde acasă la sfârşitul ajunului. În acest moment, înainte de apus, magazinele alimentare cunosc o adevărată frenezie a cumpărăturilor angro.
Însă consumul nu se limitează doar la alimente, clienţii se năpustesc şi asupra produselor aşa-numite „religioase”: cărţi sfinte Coran de toate dimensiunile, covoare de rugăciune, casete audio sau video cu versete sfinte. Pentru că Ramadanul nu este doar o lună de post, ci şi de pocăinţă în care mulţi se întorc la cele sfinte.
În România, comunitatea musulmană numără aproximativ 70.000 de persoane, în majoritate de şcoală sunnită. Dintre aceștia 98% trăiesc de peste 500 de ani, în Dobrogea, iar comunități mai mici există și în municipiile Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu şi Drobeta-Turnu Severin.
Citește și: ANALIZĂ/ Plângerea lui Orban a băgat PSD în criză. Care este adevărata miză pentru Guvern