Cu spatele la Târgul de Crăciun din Piața Constituției din București, unde se fac ultimele pregătiri, protestatarii ucraineni se întreabă unde îi va prinde pe ei Crăciunul: în România pe stradă sau în Ucraina printre bombardamente? Majoritatea stau în chirie în România și nu au din ce să o plătească, căci Guvernul nu le-a dat banii promiși și stau pe datorii la proprietari, dar nu știu pentru cât timp îi va mai ține așa. Urmăresc ce se întâmplă în țara vecină și, deși și-ar dori, le e frică să se întoarcă.
- Din martie 2022, Guvernul a implementat proiectul 50/20, prin care românilor care găzduiau refugiați ucraineni li se dădeau 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 pentru mâncare pentru fiecare persoană. Din mai anul acesta, legea s-a schimbat și banii trebuiau virați direct refugiaților, 2.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană. Dar oamenii au primit banii cu întârzieri și doar o parte, având datorii de mii de lei și nimic pentru alimente.
„Mulțumesc românilor că m-au lăsat în casele lor”
Pancartele protestatarilor au avut mesaje precum „Păstrați promisiunea, plătiți banii”, „Guvernul României nu platește bani pentru refugiați de 5 luni. Ucrainenii sunt alungați în stradă cu copii”, „Refugiații au venit cu speranță, dar au plecat cu datorii!”, „Mulțumesc românilor că m-au lăsat în casele lor”.
Cei mai mulți dintre cei care au venit la protest sunt oameni care nu pot munci fie din cauza faptului că au copii mici pe care nu au cu cine să-i lase, fie au o dizabilitate și nu-și pot găsi un loc de muncă ori sunt în vârstă. Astfel, depind de banii promiși de Guvern.
Este și cazul Viktoriei Novikova, care a venit la începutul războiului în România, alături de fata ei de 17 ani care suferă de fibroză pulmonară și depinde de medicamente pentru a duce o viață normală. Viktoriia are și ea insuficiență cardiacă, miopie cu dioptrii de -16 și o tumoră la un picior. Este inaptă de muncă.
Fac economie la apă și lumină pentru că nu au bani
„Am stat cu programul 50/20 într-un apartament dintr-o casă cu 4 etaje. A fost o doamnă foarte bună care ne-a ținut. Noi aveam o cameră cu baie la comun, dar nu contează, ne-am înțeles”, povestește femeia.
Au stat acolo până în mai, până când s-a schimbat legea. Spune că „deși banii de la stat au întârziat și atunci, doamna la care am stat nu a insistat să îi plătim, decât după ce intră”. S-au mutat într-o chirie pentru 250 de euro pe lună, „într-un apartament econom, cu două camere mici și o bucătărie micuță. Dar e bine pentru noi, încercăm să nu consumăm prea multă apă sau lumină sa nu plătim mult la întreținere”, mai spune ea.
Din cele șapte luni pentru care trebuie să plătească chiria, Viktoriia a primit doar pentru o lună și jumătate. Și spune că asta s-a întâmplat în sectorul 4 care e un caz fericit, față de alte sectoare sau orașe din țară unde nu s-au dat deloc banii. Nu știe pentru cât timp o va mai duce așa.
„Noi suntem ostatici ori aici, ori acolo”
Ea s-ar întoarce în Ucraina, deși provine din regiunea Harkov, bombardată încă de la începutul războiului, însă despre fiica ei spune că „nu mai vrea să se întoarcă niciodată în Ucraina”.
Fiecare dintre cei prezenți la protest și-au spus oful, cele mai frecvente făcând referire la faptul că nu pot munci când au copii mici, ori că pentru primirea certificatului de handicap în România așteaptă până la trei luni. Unii dintre ei spun că deși muncesc, tot nu le ajung banii, fiind plătiți cu maximum 2.500 de lei. „Noi suntem ostatici ori aici, ori acolo”, spune o femeie.
La protest au fost prezenți și câțiva români care au cazat refugiați și care încă nu și-au primit toți banii promiși. Mihaela Crivăț a cazat trei mame cu cei cinci copii ai lor până în mai anul acesta și mai trebuie să primească bani pentru încă o lună.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 19„N-au nicio vină să facă foamea în România”
În primăvară, cei 8 ucraineni au plecat înapoi în țara aflată în război când au văzut că Guvernul român nu dă banii. „Oamenii au plecat, hăituiți de statul român care n-a vrut să le dea banii”, spune Mihaela.
Cel mai mic dintre copiii cazați la femeie avea puțin peste un an când a ajuns în România și Mihaela spune că s-a atașat de cei 8 refugiați, pentru care a strâns de mai multe ori donații, de la alimente, până la scutece. De aceea, încă păstrează legătura. Își trimit poze și filmări.
„N-au nicio vină să facă foamea în România”, spune Mihaela. Ucrainenii pe care i-a cazat au venit din zona Kievului, regiune în care s-a tras constant de la începutul războiului și unde au fost nevoiți să se întoarcă.
Mesajul repetat constant de către refugiați la miting a fost acela că le mulțumesc ONG-urilor și românilor care i-au susținut, deși Guvernul le-a făcut promisiuni de care nu s-au ținut.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
AndrewMason • 25.11.2023, 14:27
V-ar da tata Marsel, da' n-are de unde. Funcționăm pe bază de împrumuturi și Rezerva de stat, dragi ukrainieni. Eu zic că ar fi cazul să depuneți și voi un CV pe ici pe colo. De muncă este, nu vă îngrijorați. Na, dacă Germania sau Danemarca vă îndrumă deja către muncă, ce așteptări aveați în România?
chiruleonard • 25.11.2023, 14:13
Păcat de oameni, se pare ca nici guvernul lor nu e de încredere.
Frumosul1 • 25.11.2023, 11:41
Trebuie ajutați necondiționat putem fi noi in locul lor cândva sa cerem ajutor trebuie sa fim oameni și să le întindem o mână de ajutor sper sa le de a bani de supraviețuire curând