Zona Piața Unirii din București va trece prin două etape de reabilitare. Prima începe cu Pasajul Unirea în această vară, iar a doua este programată la finalul anului viitor, atunci când va fi consolidat Planșeul Unirii, adică placa de beton care acoperă inclusiv râul Dâmboviţa, aflată în pericol de prăbușire.
Construit în urmă cu 35 de ani, Pasajul Unirea s-a degradat vizibil și lucrările nu mai puteau fi amânate, a declarat prefectul Capitalei, Toni Greblă, pentru Libertatea.
„Pasajul și complexul hidrotehnic de sub el necesitau de mai multă vreme reabilitare și consolidare. Pasajul și Planșeul sunt într-o stare avansată de degradare. Pe o scară de la 1 la 5, degradarea este de gradul 4, adică nu mai puteau rezista multă vreme”, a spus prefectul.
Ce se schimbă la Pasajul Unirea
Primăria Sectorului 4, care se ocupă de consolidare, va separa fluxul de circulație pentru motocicliști de cel rutier și va monta și un sistem de ventilație pentru pasaj.
„Este cea mai amplă lucrare de acest fel implementată în ultimii 50 de ani în București, pe care o demarăm în regim de urgență. Trebuie luate măsuri de punere în siguranță a plafonului acestui pasaj, pentru a evita căderea bucăților de tencuială peste mașini”, a spus edilul Daniel Băluță la finalul lunii mai.
adică aproximativ 12 milioane de euro, inclusiv TVA, va costa reabilitarea Pasajului Unirea, care va începe la finalul lunii iunie
Cum se va circula
Pe timpul celor două luni de vară, cât vor dura lucrările la Pasajul Unirea, circulația în zonă va fi deviată pe deasupra pasajului și pe arterele adiacente.
„S-a ales această perioadă a anului pentru că ea coincide cu vacanța școlară și cu concediile, astfel încât circulația este mai puțin intensă în această perioadă. Populația va fi informată concret despre data închiderii pasajului și care sunt rutele ocolitoare pentru a fi folosite”, a spus Toni Greblă.
Inaugurat în iunie 1987
Pasajul Unirea din București a fost dat în folosință în iunie 1987. Cu o lungime de 900 de metri, dintre care 600 de metri acoperiţi, era cel mai mare pasaj rutier subteran din România la acel moment.
„Instalații de televiziune cu circuit închis pentru urmărirea traficului” și „aparatură modernă de ventilație pentru eliminarea noxelor” erau promisiunile autorităților comuniste pentru nou inauguratul pasaj, după cum nota presa vremii.
au durat lucrările la Pasajul Unirea, lung de 900 de metri, scria ziarul România Liberă în iunie 1987, anunțând o nouă realizare a epocii Nicolae Ceaușescu
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro