ComenteazăUPDATE ora 12.15 Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, cu 170 de voturi ”pentru”, 81 împotrivă și 6 abțineri.
Proiectul urmează să fie atacat la Curtea Constituțională de către PNL, care spune că nu îl recunoaște ca proiectul depus de liberali în Parlament.
La rândul lor, parlamentarii PMP spun că, prin acest proiect, ”vor ajunge coruptii să facă închisoare în piscină și uităm de copiii din orfelinate”.
PSD a răspuns criticilor. Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice, a arătat că România se află în situația în care va fi sancționată de către CEDO pentru condițiile improprii din penitenciare.
” Vorbim despre o decizie pilot CEDO, modelul este copiat de afară. Nu este vorba de o răsplată a deținutilor. Noi suntem la guvernare, trebuie să implementăm aceste decizii, nu e nimic rău, nimic înjositor”, a spus Nicolicea.
UPDATE ora 12.00 Opoziția criticat dur proiectul privind închisoarea de weekend: ”Este o bazaconie, absolut sfidător la adresa românilor”, au transmis parlamentarii PNL, USR și PMP. Partidul Naţional Liberal va ataca legea la Curtea Constituţională, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache, în plenul Camerei Deputaților.
“PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici cu scopul urmărit, anume acela de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei, măsuri necesare pentru o reformă în acest domeniu”, a declarat deputatul Gabriel Andronache.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat raportul de admitere la proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, persoanele condamnate pentru fapte de corupţie fiind exceptate din textul legii. Proiectul de lege aparţinuse iniţial parlamentarilor PNL, însă a fost modificat de deputaţii jurişti PSD şi ALDE.
Ce prevede proiectul de lege
Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.
Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate – în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat.
Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică pentru condamnările privative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie – pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă – şi cele aflate în stare de recidivă.
Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din MAI, cu sau fără brăţară electronică.
Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.
Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.
Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în condiţiile prezentei legi, va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă efectivă de executat în sistemul penitenciar. Hotărârea privind stabilirea măsurii alternative de executare a pedepsei sau amânarea aplicării acesteia se comunică deţinutului în termen de 3 zile de la pronunţare. În situaţia în care a fost amânată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta încheierea, în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere.
Hotărârea pronunţată de judecătorie este definitivă. În situaţia în care, în urma analizei, judecătorul de supraveghere amână luarea unei măsuri alternative, termenul maxim de amânare nu poate depăşi 6 luni. După această perioadă, din oficiu sau la solicitarea persoanei private de libertate, judecătorul va dispune asupra stabilirii unei măsuri alternative de executare a pedepsei. Pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate poate beneficia de oricare dintre măsurile alternative, mai prevede textul adoptat.
Deputaţii din Comisia Juridică au revenit, săptămâna trecută, asupra amendamentelor adoptate în şedinţa precedentă la proiectul privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Au stabilit atunci că persoanele condamnate pentru fapte de corupţie – luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, dar şi cele aflate în stare de recidivă – nu pot beneficia de aceste măsuri, precum detenţia la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a spus că modificările au fost aduse deoarece „opinia publică nu doreşte aşa ceva”.
Citește și:EXCLUSIV/ Ce pondere au avut prețurile de la energie, gaze și ouă în scumpirile de lunile trecute. Adrian Vasilescu: Dezinflația a început, nu mai este inflație