Curtea Militară de Apel (CMA) București este instanța la care se judecă termenele din dosarul Mineriadei, aflat pe rolul instanței supreme.

Măgureanu huiduit

La termenul de marți al dezbaterilor de cameră preliminară, dintre cei 14 inculpați, a fost prezent la proces fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, care a fost huiduit de unii dintre oamenii veniți la sediul instanței încă de la primele ore ale dimineții.

Virgil Măgureanu a refuzat să facă declarații, iar la plecare a spus că cel mai probabil judecătorii vor amâna discuțiile, din cauza unor vicii procedurale.

Cei peste o sută de oameni care s-au strâns în curtea instanței au cerut să intre în sediul Curții Militare de Apel pentru a putea participa la ședința de judecată.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Strigați prin portavoce

Jandarmii au organizat intrarea în sediul instanței și le-au cerut oamenilor să nu se împingă. Astfel, s-a creat un cordon izolat de garduri ale jandarmeriei, pentru a se putea forma o coadă ordonată, la intrarea în sediul Curții Militare de Apel.

În cadrul aceluiași demers de organizare spontană, jandarmii, folosind o portavoce, au făcut apel la calm și i-au anunțat pe oameni că vor intra în instanță pe rând, câte patru, pentru a fi înregistrați.

În sediul instanței, un grefier a notat datele părților civile prezente la proces, pentru a le prezenta instanței de judecată, ulterior jandarmii spunându-le oamenilor că pot să aștepte în curtea instanței.

Oamenii au acuzat că sunt ținuți în frig și că nu pot lua parte la proces, deși, în calitate de părți civile, au dreptul să asiste la judecată.

A leșinat așteptând

Un alt incident petrecut este cel al unui bărbat care a leșinat. Acesta a fost pus imediat pe un scaun, iar în cazul său a fost chemată o ambulanță SMURD.

Despre bărbatul căruia i s-a făcut rău, oamenii prezenți la Curtea Militară de Apel spun că ar suferi de epilepsie și că, în iunie 1990, a fost bătut de mineri.

Despre întreaga situație, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, a spus că acordarea unui termen pentru camera preliminară la opt luni de la trimiterea dosarului în judecată nu este firească și că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție ar trebui să urgente judecarea acestui caz.

„Tocmai am făcut un protest prin avocații noștri, pe care oamenii de aici îl vor semna. Este dezastruos, ce să mai! Acest termen trebuia să aibă loc astă vară. Președintele Înaltei Curți a confirmat poziția noastră când am spus că acest dosar trebuie să se judece într-un an jumătate. Bagă oamenii pe-o parte, îi dau afară pe partea cealaltă….”, a spus Teodor Mărieș.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început, marţi, judecarea în cameră preliminară a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Condițiile de organizare vor duce la amânarea procesului Mineriadei, spun surse judiciare. Acestea au declarat, pentru Libertatea, că dosarul Mineriadei se va amâna din cauza condițiilor limitate de primire a părţilor în sala de judecată pentru a asista la proces.

Dosarul Mineriada

Sub denumirea de mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în București, când forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil și anvergură dintre toate acțiunile minerilor.

La finalul anului trecut, după mai bine de 26 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme i-au pus sub inculpare în dosarul Mineriadei pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu. Acuzațiile sunt infracţiuni contra umanităţii.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.


Citește și: 

EXCLUSIV/Văduva unui luptător din trupele speciale căzut la datorie: ”În Poliție am reînvățat să zâmbesc”

 
 

Urmărește-ne pe Google News