„Cetatea lui Mihai Viteazul” aleasă pentru încoronare
La începutul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orăşel de provincie cu străduţe înfundate un loc simbol pentru români şi România Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia găzduise Marea Unire când s-a decis unirea Transilvaniei cu România, după ce în 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul făcuse aici prima unire a românilor intrând învingător în Cetatea Bălgradului.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, povesteşte că mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru încoronarea primilor regi ai României Mari tocmai datorită simbolisticii pe care o avea oraşul pentru români. Inel explică faptul că toate pregătirile pentru încoronare au început cu câţiva ani înainte, iar administraţia locală a făcut eforturi uriaşe pentru a ridica oraşul de la nivelul unui „târguleţ de provincie”, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui oraș care să poată gîzdui fastuoasa ceremonie a încoronării.
„Oraşul nu era pregătit şi acest lucru o demonstrează ordinele administraţiei locale date în 1921 şi 1922 pentru reparaţii pe infrastructura edilitar-urbanistică. Astfel, strada care venea de la intrarea în oraş până la poarta I a Cetăţii a fost complet refăcută pentru că era o stradă de pământ, cum de altfel erau majoritatea străzilor din oraş”, spune Inel.
Potrivit acestuia, alegerea oraşului Alba Iulia pentru încoronare fusese oarecum anunţată „profetic” încă din 1915, chiar înainte de Marea Unire, de către celebrul politician Nicolae Filipescu care îi spunea Regelui „mărirea ce ţi-o urăm, Sire, să te încoronezi la Alba Iulia sau să mori pe câmpia de la Turda”.
Constantin Inel afirmă că în Arhivele Muzeului Naţional al Unirii, dar şi ale Muzeului Naţional de Istorie se regăsesc numeroase documente din care reiese modul în care autorităţile au pregătit oraşul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
::placeholdeR–>
Pregătirea încoronării a început cu câţiva ani înainte de acest moment, în timpul guvernării lui Alexandru Averescu, iar în anul 1920 era deja creată o comisie a încoronării, condusă de generalul Coandă şi din care făceau parte mari personalităţi alte momentului precum George Enescu, comisie care a ţinut în această formulă până la abdicarea lui Avrămescu în 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel Brătianu a înfiinţat o nouă comisie condusă de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodă.
Catedrala din Alba Iulia, construită special pentru încoronare
Catedrala ortodoxă din Alba Iulia a fost construită special pentru momentul încoronării din 1922 în condiţiile în care la acea vreme în Cetatea de tip Vauban din oraş nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru români, ci doar clădiri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clădiri militare. Construcţia lăcaşului a început la sfârşitul lunii martie a anului 1921, fiind construită într-un timp record de aproximativ 10 luni. Pentru realizarea esplanadei din faţa catedralei s-a decis dinamitarea unei părţi a zidului cetăţii şi a fost dărâmată o parte din Bastionul Mihail, fiind creată panorama de astăzi.
Regina Maria vorbeşte în memoriile sale despre Catedrala Încoronării din Alba Iulia: „Alba Iulia este frumoasă. Un orăşel-cetate vechi si acolo, în mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala mică unde urma să aibă loc încoronarea. Ea este in centrul unui scuar, înconjurat de o clădire ca o mânăstire. A fost foarte mult criticată şi are, fireşte greşeli, dar, în general arată extrem de frumoasă si plăcută şi a fost minunat împodobită şi îngrijită“.
Coroane cu poveste specială: făurite din oţel de tun şi din aur donat de un localnic din Apuseni
Coroanele, cele două simboluri ale regalităţii, au fiecare în spate o poveste inedită. Coroana Regelui Ferdinand a aparţinut unchiului său, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese încoronat în anul 1881 şi care fusese făurită din oţelul de la un tun turcesc, capturat în timpul Războiului de Independenţă. În schimb, coroana reginei a fost comandată special la o casă de bijuterii celebră din Paris, fiind construită din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Munţii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscripţionate simboluri: în partea dreaptă simbolul heraldic al României, iar în partea stângă simbolul heraldic al casei reginei din Borough. Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de încoronare au fost comandate şi două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei în ţară.
Capete încoronate sau lideri celebri prezenţi la încoronarea de la Alba Iulia
La solemnităţile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numeroşi reprezentanţi ai Caselor Regale din Europa, dar şi ai guvernelor din întreaga lume. Cele mai importante agenţii de presă internaţionale şi-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea dată aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni şi nu mai puţin de 15.000 de soldaţi, fiind organizată chiar şi o paradă militară.
În micul orăşel de provincie au sosit în acea zi oaspeţi care reprezentau casele regale, printre care cel care urma să devină regele Angliei George al VI-lea, cunoscut în istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea în vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar şi figuri militare de talie mondială precum francez generalul Henry Berthelot sau miniştri plenipotenţiari din numeroase ţări, printre care SUA şi Japonia.
O prezenţă inedită şi care este şi imortalizată într-o fotografie este cea a tânărului George, duce la acea dată, tatăl Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, şi care va deveni după acest moment Regele George al VI-lea.
Ziua încoronării – o zi fastuoasă încărcată de emoţie
Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune că ziua încoronării de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru România pentru că întreaga lume şi-a aţintit privirile spre ţara noastră.
„Anul 1922 a închis prin momentul 15 octombrie întregirea între graniţele întregi a Regatului României. România Mare se înfăptuia practic prin această încoronare de la Alba Iulia”, explică Inel.
Cele mai interesante relatări despre ziua încoronării se regăsesc însă tot în însemnările Reginei Maria.
„Ploaie! Aceasta a fost prima impresie – dar nu o ploaie tare, doar o stropitură pe fereastra mea, mici linii lungi şi distanţate ceea ce din fericire înseamnă că erau doar picături şi la linia orizontului se ridica un soare palid”, se arată în însemnările reginei.
Festivităţile încep în gara din Alba Iulia, unde Familia Regală a ajuns cu trenul regal, fiind întâmpinată de primul-ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului din acea perioadă. Ulterior, cei doi regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost transportaţi în două caleşti până la Catedrală, iar pe traseu au fost întâmpinaţi de o parte şi de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori.
Regele Ferdinand şi Regina Maria au ocupat în Catedrală cele doua tronuri impărăteşti, aşezate unul în fata celuilalt, iar patru mitropoliţi din toate provinciile României Mari au oficiat slujba specială de încoronare.
Regele a primit coroana de la preşedintele Senatului şi şi-a aşezat-o singur pe cap, iar regina îngenuncheată, în timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos şi a sărutat-o pe frunte.
„Eu am îngenuncheat în fața lui Nando (nume cu care îl alinta regina pe Ferdinand – n.red), care a pus greaua coroană pe capul meu, în vreme ce toate clopotele au sunat şi acele salve de salut regal (100 de salve de tun – n.red) au fost trase“, povesteşte Regina Maria momentul încoronării.
Dineul oficial, organizat de Casa Capșa, din Bucureşti
Ani la rând, istoricii au crezut că dineul oficial organizat în cinstea încoronării a avut loc în Sala Unirii, însă câteva documente descoperite recent în arhive au scos la iveală faptul că pentru acesta a fost contractată o firmă specială din Bucureşti. Casa Capşa a amenajat astfel un cort special în care se ajungea prin Sala Unirii şi în care au intrat cei peste 400 de invitaţi. O altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casă de Cultură a Studenţilor.
După terminarea dineului, Familia Regală a ieşit în partea de vest a Cetăţii, unde a avut loc o impresionată paradă militară la care au participat 50.000 de soldaţi. Onorul a fost dat de rege şi regină, fiecare călărind în faţa regimentelor proprii, regele fiind însoţit de Regimentul I Vânătorii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Roşiori Regina Maria. Parada militară a încheiat festivităţile organizate la Alba Iulia în 15 octombrie 1922.
Împlinirea a 95 de ani de la Încoronare, sărbătorită la Alba Iulia
Duminică, la Alba Iulia este sărbătorită împlinirea a 95 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca regi ai României Mari.
Programul Zilei Încoronării va cuprinde o slujbă Te Deum în Catedrala Încoronării, o expoziție, o conferință la împlinirea a 95 de ani de la Încoronare, un concert în Piața Cetății, filmul „Regina Maria, ultima romantică, prima femeie modernă” și concertul „Vă place Beethoven”.
Casa Regală va fi reprezentată la Alba Iulia de Principesa Maria a României, cea mai tânără fiică a Regelui Mihai I.
Sursa FOTO, VIDEO – ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA