Camera trimite aceste imagini spre un dispozitiv care le analizează, iar, în funcţie de această analiză, retina pacientului este stimulată. De aici încolo, procesul este identic celui de la persoanele cu vedere: informaţia de la retină ajunge la centrii nervoşi şi ia naştere imaginea finală.
Oamenii de ştiinţă spun că purtătorul unui astfel de ochi bionic poate recunoaşte feţele şi citi cărţi, cu condiţia ca dimensiunea caracterelor să fie un pic mai mare decât cea normală.