Premierul U. Khurelsukh, care ocupa funcția din octombrie 2017, și-a anunțat demisia, după ce același lucru îl făcuseră cu o zi înainte ministrul sănătății și șeful comitetului național de luptă anti-COVID.

„Vă cer scuze, dragi cetățeni ai țării noastre, pentru că voi face o declarație neplăcută. În urmă cu două zile, a fost comis un act iresponsabil la transportul unei femei care abia născuse. Sunt tată. Sunt căsătorit și am o fiică. Aceasta a fost o experiență sfâșietoare atât pentru prim-ministru, cât și pentru tată”, și-a început politicianul discursul relatat de site-ul local ikon.mn.

Femeia care abia născuse, transferată în alt spital

Episodul de la Ulan Bator nu a fost unul care, în sine, să fie ucigător pentru un guvern, cel puțin în imaginile difuzate de televiziuni, în care copilul e bine învelit și transportat de angajații spitalului, iar mama face doar câțiva pași până la ambulanță.

„Dar femeia abia născuse, iar în centrul de carantină unde au dus-o a fost pusă să urce patru etaje pe jos”, a explicat, din Ulan Bator, Horia Sălăjan pentru Libertatea. Fost producător general la PRO TV Cluj în anii 90, Sălăjan locuiește în Ulan Bator de 3 ani.

Plecat din țară în 1996, Sălăjan a lucrat ca expert media în ultimii 20 de ani în Asia și a ajuns prima oară în Mongolia acum 8 ani. S-a stabilit aici cu trei ani în urmă. Românul este actualmente președintele boardului unui ONG intitulat Fundația Mongolă pentru conținut de interes public.

Nemulțumirile mongolilor, spune presa internațională, sunt mai vechi și țin de lipsa de libertate a presei și de acumularea de putere a politicienilor, care pot fi cu greu trași la răspundere.

Procesul de autocratizare și de degradare a venit pe fondul unui succes democratic din ultimele două decenii care inițial a dat speranțe locuitorilor statului asiatic cu 3,2 milioane de locuitori, dintre care 1,5 milioane locuiesc în capitala Ulan Bator.

Erodarea și reacția de apărare a unei democrații

Imediat după 1990, Mongolia s-a remarcat, spre deosebire de cei doi vecini ai săi, Rusia, la nord și China, la sud, printr-o guvernare relativ democratică, „în care Parlamentul contează”, potrivit unei analize a revistei Foreign Policy.

„Trebuie să mergem puțin în istorie. Pentru 70 de ani, comuniștii au fost văzuți ca eliberatori, după ce Mongolia fusese sub dominație chinezească, dacă e să reducem o istorie încurcată, complexă. După căderea comunismului, oamenii de aici a avut o revoluție de catifea, când a început tranziția. Primii președinți au fost tineri și reformatori. Au avut asistență internațională și au încheiat tratate cu SUA, Uniunea Europeană și Japonia”, a explicat Horia Sălăjan.

„Agricultura privatizată a devenit importantă. Chiar dacă un fenomen de iarnă extremă, numit zud, duce uneori la moartea a milioane sau chiar zeci de milioane de animale”, explică românul stabilit în Ulan Bator.

Președintele Battulga: un populist gen Trump

„Diversificarea economică s-a bazat pe explorări miniere. S-au descoperit aur și cupru, dar și alte metale rare. În 2010, afacerea din minerit a culminat prin parteneriate public-private ale giganților din exploatare, care însă au rămas în memoria publică drept înțelegeri pline de corupție și incompetență”, povestește Horia Sălăjan.

Venirea la putere a președintelui Khaltmaa Battulga în iulie 2017, „un populist gen Trump”, spune Sălăjan, și apetitul acestuia pentru impunerea propriei voințe au erodat procesele relativ transparente al statului asiatic Printre promisiunile lui Battulga s-a numărat aducerea banilor offshore „ale corupților”.

Din noiembrie 2020, când s-a intrat în carantina COVID, premierul Khurelsukh, care este și președintele partidului competitor celui al președintelui, a oferit întregii populații utilități gratuite: apă caldă și curent electric.

În contrapondere, președintele Battulga a promis fiecărei familii echivalentul a 300 de dolari.

Jurnaliștii au pus întrebări și oamenii au ieșit în stradă

Într-un episod neobișnuit pentru derulările recente din această țară, în care presa era timorată, jurnaliștii au urmărit marți și au filmat gestul spitalului de a transfera femeia bolnavă de COVID în frig.

Apoi reporterii au presat oamenii politici cu întrebări, iar miercuri cetățenii au ieșit în stradă, ei fiind cei care au determinat gestul de asumare a prim-ministrului Khurelsukh.

„Am muncit cu toții din greu pentru a depăși acest flagel. Avem succese și eșecuri. Ceea ce facem este ceva ce nu am mai făcut până acum. Toată lumea știe că a face lucruri pe care nu le-ai făcut poate duce la greșeli. Mulțumesc tuturor celor care luptă împotriva COVID. Dar cu toții am văzut circumstanțele în care a fost luată biata femeie”, a spus premierul mongol. 

Prin urmare, trebuie să existe un guvern care să își asume responsabilitatea pentru greșeli. Spun mereu asta. Vă cer scuze din nou pentru durerea pricinuită.

U. Khurelsukh, prim-ministrul Mongoliei:

„Trebuie să existe un stat etic și un lider etic”

„Statul trebuie să fie vigilent și alert. Oamenii au cerut prim-ministrului să vorbească și să tragă la răspundere guvernul. Accept asta. În calitate de prim-ministru, trebuie să-mi asum responsabilitatea. Aceasta este o problemă etică. Trebuie să existe un stat etic și un lider etic”, a mai spus premierul.

„Nu este normal pentru un lider să ierte o greșeală, să o arunce pe cineva, să o îngroape și să se ascundă în spate. În conformitate cu acest curaj și cu filosofia vieții pe care am câștigat-o în copilărie, îmi asum această responsabilitate și îmi anunț demisia din funcția de prim-ministru al Mongoliei”, a încheiat U. Khurelsukh.

Conform legislației mongole, demisia premierului trebuie aprobată de Parlament, care s-a întrunit joi pentru a o discuta. Ea a fost aprobată.

 
 

Urmărește-ne pe Google News