Potrivit Ministerului Muncii, copiii din sistemul de protecție specială vor avea mai multe șanse să găsească o familie adoptatoare, printr-un proiect de modificare a legii adopției.

Astfel, pentru declararea mai rapidă a adoptabilității copilului, prin noul proiect de act normativ au fost eliminate prevederile legale referitoare la căutarea rudelor până la gradul IV.

În plus, a fost investit managerul de caz cu posibilitatea de a stabili adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție anterior împlinirii termenelor prevăzute de lege și, de asemenea, a fost introdusă  obligaţia directorului DGASPC de a controla trimestrial modul în care personalul din subordine respectă dispoziţiile legale. Nerespectarea atribuției de urmărire a evoluției copilului de către director constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 2.000 lei și 3.500 lei.

Pentru a flexibiliza procedura de evaluare și pregătire a adoptatorilor a fost extinsă durata de valabilitate a atestatului de persoană/familie aptă să adopte de la 2 ani, cât este în prezent, la 5 ani și a fost eliminată obligativitatea legalizării unor documente (certificatele de naștere, căsătorie) care se anexează cererii de încuviințare a adopției.

Măsurile menite să susțină și să sprijine adopția internă sunt:

  • Acordarea unei indemnizații lunare de 600 lei pentru fiecare copil adoptat care se află în una din următoarele situații:
  1. a) are vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani;
  2. b) este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu;
  3. c) face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună.
  • Acordarea unei indemnizații lunare de 900 lei  pentru fiecare copil adoptat care se află în una din următoarele situații:
  1. a) a împlinit vârsta de 7 ani;
  2. b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav;
  3. c) face parte dintr-un grup de cel puțin 3 frați adoptabili împreună.

Cuantumul indemnizației se majorează cu 25% dacă copilul adoptat întrunește două dintre condițiile menționate și cu 50% dacă copilul adoptat întrunește toate cele trei condiții menționate.

Indemnizația se acordă până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, respectiv până la 18 ani.

Pentru a sprijini familiile adoptatoare, prin proiectul de act normativ au fost introduse prevederi privind decontarea sumelor care reprezintă cheltuielile efectuate pentru asigurarea unor servicii destinate recuperării/reabilitării copilului, în limita sumei de 1.500 RON pe an, precum și decontarea cheltuielilor de transport și cazare realizate de familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt județ decât cel al adoptatorului/adoptatorilor, în limita sumei de 200 de lei/zi/persoană.

Obiectivul principal al acestor demersuri este sprijinirea și încurajarea continuă a procesului de adopție din țara noastră și respectarea angajamentului pe care Ministerul Muncii și Justiției Sociale și l-a asumat în ceea ce privește creșterea șanselor copiilor aflați în sistemul de protecție specială de a fi crescuți într-o familie a lor.

În luna martie, și deputatul USR Iulian Bulai a depus în Parlament, o inițiativă de modificare a Legii Adopției care vizează scăderea timpului pe care un copil îl petrece în sistemul de protecție, prin facilitarea întregului proces de adopție.

Prin proiect se propune deschiderea adopțiilor internaționale și menținerea spre adopție a copiilor care au împlinit 14 ani, dar și reducerea gradului de rudenie de la IV la III în cazul rudelor copilului care sunt căutate de către inspectorii sociali înainte de a începe procesul de adopție.

La sfârșitul anului trecut, în România existau circa 57.000 de copii în sistemul de protecție, cei mai mulți victime ale abandonului familial sau ale abuzurilor suferite în familia biologică.

Dintre aceștia, numai aproximativ 3.250 de copii sunt declarați adoptabili, adică doar 5,7% din numărul total, iar procentul copiilor care ajung să fie și adoptați nu depășește 2% în decursul unui an, potrivit ultimelor statistici. Această rată extrem de scăzută a adoptare a copiilor instituționalizați din România indică existența unor posibile probleme de ordin structural și funcțional în sistemul de protecție care trebuie neapărat rezolvate.

Citește și: CAMPANIE LIBERTATEA/Sindromul Italia. Copii bolnavi de dor de mamă. Poveștile care ar putea să ne ajute să înțelegem și, poate, să reparăm (VIDEO)

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News