ComenteazăÎntr-un index anual realizat de specialiștii de la săptămânalul financiar din Marea Britanie se arată că „Democrația a primit o lovitură majoră în 2020”. Aproape 70% din țările acoperite de Indexul Democrației „The Economist Intelligence Unit” au înregistrat o scădere a scorului general, întrucât statele au fost blocate în pandemia de COVID-19.
Scorul mediu global a scăzut la cel mai jos nivel de la începutul indexului (2006).
Regresul României
Și România a consemnat un regres în 2020, față de anul anterior, punctajul final scăzând de la 6,49 la 6,40. Asta plasează țara noastră în ceea ce se numește „flawed democracy” sau o democrație viciată/defectuoasă.
Indexul Democrației realizat de The Economist este notat pe o scală de la 0 la 10 și este calculat pe baza a 60 de indicatori grupați în cinci categorii:
- procesul electoral și pluralismul;
- libertăți civile;
- funcționarea guvernului;
- participare politică;
- cultură politică.
Fiecare categorie are un punctaj de la 0 la 10, iar indexul general se calculează prin realizarea unei medii a celor cinci categorii.
Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018. Atunci când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției.
Cele mai bune scoruri avute de România de-a lungul timpului au fost consemnate în anii 2006 și 2008, respectiv un punctaj de 7,06.
Cum stăm, de fapt
România are un scor de 9,17 în privința procesului electoral și pluripartidismului, un scor de 7,06 în privința libertăților civice și 6,67 la participarea politică.
În schimb, are cele mai proaste rezultate la funcționarea guvernului (5,36) și cultură politică (3,75).
În urma vecinilor din UE
România se clasează în urma statelor din regiune: Estonia are un scor de 7,84 și este urmată de Cehia (7,67), Slovenia (7,54), Letonia (7,24), Lituania (7,13), Slovacia (6,97), Polonia (6,85), Bulgaria (6,71), Ungaria (6,56) și Croația (6,50).
Sub România se clasează Serbia (6,22), Ucraina (5,81), Moldova (5,78), Rusia (3,31), Kazakhstan (3,14), Azerbaidjan (2,68), Belarus (2,59), Uzbekistan (2,12), Tadjikistan (1,94) și Turkmenistan (1,72).
Doar 23 de democrații adevărate în lume
Conform documentului, doar 23 de țări la nivel mondial pot fi catalogate drept democrații complete, iar în ele trăiește doar 8,4% din populația lumii.
Segmentul „democrațiilor viciate‟, unde este inclusă și România, numără 52 de țări cu 41% din populația Globului. În total, aproape jumătate din planetă trăiește în acest tip de democrații.
Regimurile hibride includ 35 de țări și 15% din populația lumii, iar regimurile autoritare controlează 57 de state și 35,6% din populație.
Raportul arată că Indexul democrației a scăzut la nivel global de la o medie globală de 5,44 la 5,37, fiind un minim din 2006 încoace. Deteriorarea a venit în special în urma restricțiilor impuse de guverne pentru a combate pandemia de COVID-19.
Franța a ieșit din rândul democrațiilor complete
Trei țări asiatice, Japonia, Coreea de Sud și Taiwanul, au trecut de la categoria de democrații imperfecte la democrații întregi.
Concomitent, Franța și Portugalia au ieșit din topul democrațiilor complete și au trecut în cel al democrațiilor imperfecte.
Statele nordice domină topul
Pe primul loc în lume se clasează Norvegia, aceasta fiind urmată de Islanda și Suedia. Clasamentul continuă cu Noua Zeelandă, Canada, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Australia și Olanda.
Germania se află pe locul 14 la nivel mondial.
Statele Unite se află pe poziția 25, în urma Franței, adică tot în categoria democrațiilor defecte.
Pe ultimele locuri ale clasamentului se află Laos (1,77), Turkmenistan (1,72), Ciad (1,55), Siria (1,43), Republica Centrafricană (1,32), Republica Democrată Congo (1,13) și Coreea de Nord (1,08).